Indicii ale unui ocean antic, descoperite pe Marte

Un set de hărți topografice publicate recent oferă noi dovezi privind existența unui vechi ocean nordic pe Marte.

Hărțile oferă cele mai puternice argumente de până acum că planeta a cunoscut cândva o creștere a nivelului mării, în concordanță cu un climat cald și umed prelungit, nu cu peisajul aspru și înghețat care există astăzi.

• Oamenii de știință dezvăluie legătura dintre microbii intestinali și sănătatea inimii
• Test de cultură generală. De ce căscatul este contagios?

„Ceea ce îmi vine imediat în minte ca fiind unul dintre cele mai semnificative puncte aici este că existența unui ocean de această dimensiune înseamnă un potențial mai mare pentru viață”, a declarat Benjamin Cardenas, profesor asistent de geostiințe la Penn State și autor principal al studiului publicat recent în Journal of Geophysical Research: Planets.

„De asemenea, ne vorbește despre climatul antic și despre evoluția acestuia. Pe baza acestor descoperiri, știm că trebuie să fi existat o perioadă în care era suficient de cald și atmosfera era suficient de densă pentru a susține atât de multă apă lichidă la un moment dat.”

Un potențial mai mare pentru viață

În comunitatea științifică există de mult timp o dezbatere referitoare la faptul că Marte a avut un ocean în emisfera sa nordică de joasă altitudine, a explicat Cardenas.

Cu ajutorul datelor topografice, echipa de cercetare a reușit să arate dovezi definitive ale unui țărm vechi de aproximativ 3,5 miliarde de ani, cu o acumulare sedimentară substanțială, de cel puțin 900 de metri grosime, care a acoperit sute de mii de kilometri pătrați.

„Lucrul cel mai important și inedit pe care l-am făcut în această lucrare a fost să ne gândim la Marte în termeni de stratigrafie și de înregistrare sedimentară”, a spus Cardenas.

„Pe Pământ, cartografiem istoria cursurilor de apă prin examinarea sedimentelor care se depun în timp. Noi numim asta stratigrafie, ideea că apa transportă sedimentele și că puteți măsura schimbările de pe Pământ prin înțelegerea modului în care se adună sedimentele. Asta este ceea ce am făcut aici – dar este vorba de Marte.”

Echipa a folosit un software dezvoltat de United States Geological Survey pentru a cartografia datele de la National Aeronautics and Space Administration (NASA) și de la Mars Orbiter Laser Altimeter.

Marte ar fi avut un ocean în emisfera sa nordică

Ei au descoperit peste 6.500 de kilometri de creste fluviale și le-au grupat în 20 de sisteme pentru a arăta că aceste creste sunt probabil delte de râu erodate sau centuri de canale submarine, rămășițele unui vechi țărm marțian.

Elemente ale formațiunilor stâncoase, cum ar fi grosimea sistemelor de dorsale, altitudinile, locațiile și posibilele direcții de curgere a sedimentelor au ajutat echipa să înțeleagă evoluția paleogeografiei regiunii. Zona care a fost cândva ocean este cunoscută acum sub numele de Aeolis Dorsa și conține cea mai densă colecție de creste fluviale de pe planetă, a explicat Cardenas.

„Rocile din Aeolis Dorsa captează câteva informații fascinante despre cum era oceanul”, a spus el. „A fost dinamic. Nivelul mării a crescut semnificativ. Rocile se depuneau de-a lungul bazinelor sale într-un ritm rapid. Aici se petreceau multe schimbări.”

Cardenas a explicat că, pe Pământ, bazinele sedimentare antice conțin înregistrările stratigrafice ale evoluției climei și vieții. Dacă oamenii de știință doresc să găsească o înregistrare a vieții pe Marte, un ocean la fel de mare ca cel care a acoperit cândva Aeolis Dorsa ar fi cel mai logic loc de unde să înceapă.

„Rocile din Aeolis Dorsa captează câteva informații fascinante”

„Un obiectiv major al misiunilor roverului Curiosity pe Marte este de a căuta semne de viață”, a declarat Cardenas.

„Întotdeauna s-a căutat apă, urme de viață locuibilă. Aceasta este cea mai mare de până acum. Este un corp uriaș de apă, alimentat de sedimentele care vin din zonele înalte, care probabil că transportă nutrienți. Dacă existau maree pe Marte antic, acestea ar fi fost aici, aducând și scoțând ușor apă. Acesta este exact tipul de loc în care ar fi putut evolua viața marțiană antică.”

Cardenas și colegii săi au cartografiat ceea ce au stabilit că sunt și alte cursuri de apă antice pe Marte. Un studiu publicat în Journal of Sedimentary Research arată că diverse aflorimente vizitate de roverul Curiosity erau probabil straturi sedimentare provenite de la străvechile bare de râu, scrie EurekAlert.

O altă lucrare publicată în Nature Geoscience aplică o tehnică de imagistică acustică utilizată pentru a vizualiza stratigrafia de sub fundul mării din Golful Mexic la un model de eroziune a bazinelor asemănătoare lui Marte.

Cercetătorii au determinat că formele de relief numite creste fluviale, întâlnite pe scară largă pe Marte, sunt probabil depozite fluviale antice erodate din bazine mari similare cu Aeolis Dorsa.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Bacterii antice s-ar putea ascunde sub suprafața planetei Marte

Cum s-ar fi autodistrus cea mai veche formă de viață de pe Marte?

Bacteriile producătoare de metan ar fi putut supraviețui cândva sub suprafața planetei Marte

Astronomii au descoperit noi dovezi ale apei lichide sub calota polară sudică a lui Marte