Asteroidul Ryugu ne ajută să aflăm cum s-a format Sistemul Solar

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mostrele colectate de pe asteroidul Ryugu de nava spațială japoneză Hayabusa2 ajută cercetătorii și profesorii de la Universitatea California (UCLA) din SUA să înțeleagă mai bine compoziția Sistemului Solar, așa cum exista în perioada sa de început, acum mai bine de 4,5 miliarde de ani. 

Într-o cercetare recent publicată în Nature Astronomy, oamenii de știință au descoperit, cu ajutorul analizei izotopice, că mineralele carbonatice de pe asteroid au fost cristalizate prin reacții cu apa. Aceasta a ajuns inițial pe asteroid sub formă de gheață în Sistemul Solar încă în formare, apoi s-a încălzit și s-a transformat în lichid.

Cercetătorii spun că acești carbonați s-au format foarte devreme, respectiv în primii 1,8 milioane de ani de existență ai Sistemului Solar și păstrează o înregistrare a temperaturii și compoziției fluidului apos al asteroidului, așa cum exista la acea vreme, potrivit EurekAlert.

Asteroidul Ryugu, un corp format rapid în afara Sistemului Solar

Ryugu, un asteroid stâncos și bogat în carbon, este primul asteroid de tip C (carbonaceu) de pe care au fost colectate și studiate mostre, a declarat Kevin McKeegan, coautor al studiului și profesor distins de științe ale Pământului, planetare și spațiale la UCLA.

Ce face ca asteroidul Ryugu să fie deosebit este că, spre deosebire de meteoriți, acesta nu a avut un contact potențial contaminant cu Pământul, spune McKeegan. Analizând amprentele chimice ale probelelor, cercetătorii își pot face o imagine nu doar despre cum s-a format Ryugu, ci și despre locul în care s-a format.

„Probele de la Ryugu ne spun că asteroidul și alte obiecte similare s-au format relativ rapid în afara Sistemului Solar, dincolo de fronturile de condensare a apei înghețate și a dioxidului de carbon, probabil sub formă de corpuri mici”, a spus Mckeegan.

Un asteroid din diametrul căruia a mai rămas doar un kilometru

Analizele cercetătorilor au determinat că aceste carbonate ale asteroidului Ryugu s-au format cu câteva milioane de ani mai devreme decât se credea anterior și indică faptul că Ryugu, sau un asteroid progenitor din care s-ar fi desprins, a fost un obiect relativ mic, cu un diametru probabil mai mic de 20 de kilometri.

Acest rezultat este surprinzător, a declarat McKeegan, deoarece majoritatea modelelor de acreție a asteroizilor ar prevedea o asamblare pe perioade mai lungi, ceea ce ar duce la formarea unor corpuri cu diametrul de cel puțin 50 de kilometri, care ar putea supraviețui mai bine evoluției prin coliziune de-a lungul istoriei îndelungate a Sistemului Solar.

În timp ce Ryugu are în prezent un diametru de doar un kilometru, ca urmare a coliziunilor și reasamblării de-a lungul istoriei sale, este foarte puțin probabil să fi fost vreodată un asteroid mare, au declarat cercetătorii. Aceștia au observat că orice asteroid mai mare format foarte devreme în Sistemul Solar ar fi fost încălzit la temperaturi ridicate prin dezintegrarea unor cantități mari de aluminiu-26. Asta ar fi dus la topirea rocilor din interiorul asteroidului, împreună cu diferențierea chimică, cum ar fi segregarea metalului și a silicaților.

Ryugu ar putea oferi detalii dspre formarea altor corpuri cerești

Ryugu nu prezintă nicio dovadă în acest sens, iar compozițiile sale chimice și mineralogice sunt echivalente cu cele găsite în meteoriții cei mai primitivi din punct de vedere chimic, așa-numitele condrite CI, despre care, de asemenea, se crede că s-au format în Sistemul Solar exterior.

McKeegan a declarat că cercetările în curs de desfășurare asupra materialelor de pe Ryugu vor continua să deschidă o fereastră către formarea planetelor Sistemului Solar, inclusiv a Pământului.

Vă mai recomandăm și: 

Asteroidul Ryugu continuă să ofere informații valoroase despre Sistemul Solar

Viața din Sistemul Solar ar fi început pe Marte, nu pe Pământ

Un sistem solar din ”vecinătatea” noastră cosmică prezintă condiții favorabile vieții

Asteroidul Ryugu, o rămășiță a unei comete dispărute? Oamenii de știință au aflat răspunsul