Astronomii au observat dilatarea timpului în Universul timpuriu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Astronomii au observat dilatarea timpului în Universul timpuriu, fiind prima dată când a fost văzut efectul ciudat de derulare cu încetinitorul prezis de Albert Einstein cu mai bine de un secol în urmă.

Oamenii de știință au descoperit că evenimentele păreau să se desfășoare de cinci ori mai lent atunci când Universul avea doar 1 miliard de ani, adică aproximativ o zecime din vârsta sa actuală, din cauza modului în care expansiunea dilată timpul.

„Vedem lucrurile schimbându-se de aproximativ cinci ori mai lent decât astăzi. Este ca și cum ai vedea un film la o viteză redusă”, a spus Geraint Lewis, profesor de astrofizică și autor principal al studiului, de la Universitatea din Sydney (Australia).

Dilatarea timpului în Universul timpuriu a fost prezisă de Einstein

Conform teoriei relativității generale a lui Einstein, astronomii ar trebui să vadă evenimentele cosmice antice întâmplându-se mai lent decât cele moderne. Dilatarea timpului în Universul timpuriu este determinată de expansiunea Universului, după cum este prezentat în expunerea fundamentală a gravitației făcută de omul de știință în 1915.

O consecință a Universului aflat în expansiune este că lumina este întinsă pe măsură ce călătorește prin cosmos, ceea ce face lungimea de undă mai lungă. Efectul face ca galaxiile antice să pară mai roșii decât sunt de fapt, sau deplasate spre roșu. Dar timpul este și el întins: dacă un obiect îndepărtat luminează o dată la fiecare secundă, expansiunea Universului face ca între fulgere să se scurgă mai mult de o secundă până când ajung pe Pământ.

Astronomii au văzut anterior stele explodând cu încetinitorul, luminarea și estomparea desfășurându-se la aproximativ jumătate din viteza normală, de când Universul avea jumătate din vârsta sa actuală. Dar încercările de a vedea dilatarea timpului în cosmosul foarte timpuriu prin observarea unor galaxii extrem de strălucitoare și îndepărtate numite quasari nu au reușit să găsească efectul.

Ce au făcut diferit astronomii de astăzi?

Lewis și colegul său dr. Brendon Brewer, de la Universitatea din Auckland (Noua Zeelandă), au efectuat analize statistice detaliate pe 190 de quasari observați de-a lungul a două decenii și au descoperit că, spre deosebire de lucrările anterioare, evenimentele cosmice par să se desfășoare mult mai lent în Universul timpuriu.

Cheia succesului lor, descrisă în Nature Astronomy, a fost găsirea echivalentului unui ticăit de ceas în spectacolele bogate și neregulate ale quasarilor.

Deși astronomii se așteptau pe deplin să vadă dilatarea timpului în Universul timpuriu și erau nedumeriți de motivul pentru care lucrările anterioare nu au reușit să identifice efectul, predicția tot mai trebuia testată, a spus Lewis.

Teoriile științifice trebuie testate mereu

„La un anumit nivel, acest lucru ne dă încredere că știm cum funcționează Universul. Avem această imagine dată de Einstein și o testăm încontinuu. Un om de știință bun nu consideră aceste lucruri de la sine înțelese. Trebuie să continuăm să testăm”, a spus el, citat de The Guardian.

Profesorul Brian Schmidt, astronom la Universitatea Națională Australiană din Canberra, care a împărțit premiul Nobel pentru fizică în 2011 pentru descoperirea expansiunii accelerate a Universului, a spus că știința a progresat testând continuu predicțiile teoriilor.

„În acest caz, Lewis și colaboratorii au extins studiile de dilatare a timpului întreprinse anterior cu supernove la distanțe mai mari. Și chiar dacă au descoperit din nou că relativitatea generală a prezis ceea ce s-a observat, acest lucru clarifică unele potențiale preocupări cu privire la dilatarea timpului observată în quasari în cadrul altor studii”, a spus el.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care este diferența dintre nova și supernova?

Astronauții vor primi ajutor în spațiu din partea unor roboți cu piele inteligentă

Test de cultură generală. Câte Pământuri există în Calea Lactee?

Astronomii dezvăluie originile găurilor negre care fuzionează în galaxii precum Calea Lactee