Apă veche de 6 milioane de ani, găsită adânc sub munții din Sicilia

Un rezervor de apă subterană dulce, absorbită în crusta Pământului acum 6 milioane de ani, se află încă adânc sub o creastă muntoasă din Sicilia, au descoperit cercetătorii.

Apa dulce probabil a rămas blocată sub pământ în timpul crizei de salinitate messiniene, când Marea Mediterană s-a uscat după ce fundul oceanului din zona Strâmtorii Gibraltar a început să se ridice, izolând marea. Acest eveniment a expus probabil fundul mării la ploaie, care apoi a picurat în crusta Pământului, conform unui studiu publicat în revista Communications Earth & Environment.

• Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
• Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul

Apa de ploaie s-a acumulat și a format un acvifer care se întinde între 700 și 2.500 de metri adâncime sub Munții Iblei din sudul Siciliei, Italia, și nu s-a mai mișcat de atunci.

Un rezervor de apă subterană neatins de milioane de ani

În noul studiu, cercetătorii au investigat acest rezervor de apă subterană din jurul formației Gela, care este un rezervor cunoscut de petrol și găzduiește mai multe puțuri adânci, folosind date disponibile public din aceste puțuri. Oamenii de știință au construit modele tridimensionale ale acviferului și au estimat că acesta conține 17,5 kilometri cubi de apă, de două ori mai mult decât cel din Loch Ness, Scoția.

Cercetătorii au folosit apoi modele 3D pentru a se „întoarce în timp” și a reconstrui geologia trecutului zonei de studiu, care s-a întins pe Platoul Ibleian și pe Platoul Malta din Mediterana centrală. În timpul epocii messiniene (acum 7,2-5,3 milioane de ani), apa dulce s-a infiltrat în crusta Pământului la câteva mii de metri sub nivelurile actuale ale mării ca rezultat al crizei de salinitate, au arătat rezultatele studiului. Criza a determinat scăderea nivelului mării cu aproximativ 2.400 de metri față de nivelurile actuale în anumite părți ale Mediteranei.

Acest rezervor de apă subterană s-a acumulat apoi într-un strat de roci carbonate care acționează ca „un fel de burete, unde fluidele sunt prezente în porii dintre particulele de rocă”, a declarat autorul principal al studiului, Lorenzo Lipparini, geolog la Universitatea din Malta, Universitatea Roma Tre (Italia) și Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie al Italiei.

Veriga lipsă

Dar pentru ca această explicație să fie plauzibilă, Lipparini și colegii săi au avut nevoie să găsească un canal care să dirijeze apa meteo (apa provenită din ploaie și zăpadă) de la fundul mării Mediterane la formația Gela îngropată adânc. Malta Escarpment, o stâncă submarină care se întinde pe 300 de kilometri în sudul coastei estice a Siciliei, „este un candidat probabil pentru o astfel de conexiune directă”, au scris cercetătorii în studiu. Altfel spus, canalul lipsă se află cel mai probabil în cadrul acestui povârniș.

Criza de salinitate messiniană, care a durat aproximativ 700.000 de ani, s-a încheiat brusc cu o creștere „extrem de rapidă” a nivelului mării care ar fi putut schimba condițiile de presiune și „a dezactivat întregul mecanism”, au scris cercetătorii în studiul citat de LiveScience.

Este posibil și ca sedimentele și depozitele minerale să fi sigilat canalul aflat de-a lungul lui Malta Escarpment în timpul crizei de salinitate, împiedicând apa sărată să se amestece cu apa dulce din formația Gela în milioanele de ani care au urmat, au remarcat cercetătorii.

Echipa speră că apa dulce poate fi extrasă pentru a atenua lipsa de apă din Sicilia și că descoperirea va inspira explorări similare ale apelor subterane adânci în alte părți ale Mediteranei.

Vă recomandăm să citiți și:

Electricitatea a fost observată cum curge „ca un lichid” în metale ciudate

Cum a început timpul și cum se va sfârși?

Google a pornit o nouă centrală geotermală experimentală

Mister de 400 de ani, rezolvat! De ce aurul devine violet atunci când explodează?