O nouă teorie încearcă să explice rotația ciudată a lui Venus, geamănul Pământului

Venus este cu adevărat un geamăn ciudat al Pământului. În ciuda dimensiunilor similare, planeta are o atmosferă densă și fierbinte. Iar ciudățeniile spațiale nu se opresc aici.

În timp ce toate celelalte planete se rotesc în sens invers acelor de ceasornic pe axele lor, Venus se rotește în sensul acelor de ceasornic. Este ca și cum ar fi cu susul în jos în comparație cu ceilalți actori majori din Sistemul Solar. Motivul este neclar, dar o nouă teorie susține că Venus a capturat și apoi a distrus un satelit natural.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Pământul este, de asemenea, afectat de propria Lună. Luna a stabilizat și a încetinit rotația planetei. În cazul lui Venus, această nouă și ipotetică lună a făcut chiar mai mult decât atât.

Cercetătorii Valeri Makarov, de la Observatorul Naval al Statelor Unite din Washington DC, și Alexey Goldin, de la Teza Technologies din Chicago, vor să ne întoarcem cu privirea aproape de începuturile Sistemului Solar. A fost o perioadă în care planetele stâncoase și-au adunat cea mai mare parte din masă, dar mai existau încă o mulțime de elemente de construcție care dădeau târcoale.

Geamănul ciudat al Pământului

Cei doi cercetători au analizat sute de mii de simulări și a găsit scenarii pe care le consideră atât posibile, cât și cu puterea de a explica proprietățile lui Venus de astăzi. În primul rând, capturarea satelitului ar fi fost retrogradă. Acest lucru înseamnă că s-ar fi deplasat în jurul lui Venus în direcția opusă. Presupunerea este că, în acel moment, Venus se rotea în aceeași direcție ca și celelalte planete.

Mișcarea acestui satelit ar fi creat maree ce ar fi încetinit rotația lui Venus, atâta timp cât satelitul ar fi putut să rămână în jurul planetei timp de peste 10.000 de ani. Acest lucru este mai ușor de spus decât de făcut. Într-un astfel de caz, ar fi fost dificil pentru Venus să fie atât de aproape de Soare. Iar acest lucru este valabil indiferent dacă a capturat una sau dacă s-a format în urma unui impact major, precum Luna Pământului.

Satelitul din scenariul cercetătorilor a fost păstrat datorită prezenței de material în jurul lui Venus care a eliminat energia orbitală. Dar acest lucru a avut și un preț, scrie IFLScience.

Planeta are o atmosferă densă și fierbinte

Coliziunile frecvente, mareele și mișcarea orbitală au adus în cele din urmă satelitul prea aproape de planetă. În cele din urmă, gravitația planetei a sfărâmat corpul ceresc.

Echipa a numit satelitul Neith. Giovanni Cassini, descoperitorul lui Titan și al inelelor lui Saturn, ar fi observat un astfel de satelit în jurul lui Venus, iar timp de câteva secole oamenii au raportat prezența acestui obiect ipotetic. Este probabil că aceștia vedeau stele care apăruseră în mod întâmplător în apropierea planetei.

Scenariul nu este singurul care și-a propus să explice de ce Venus orbitează așa cum o face. Este nevoie de aproximativ 243 de zile terestre pentru ca Venus să facă o singură piruetă pe axa sa. Alte sugestii pentru această rotire ciudată fac referire la interacțiunile gravitaționale cu Soarele, la efectele atmosferei sale dense și la un impact major, similar celui care a forțat Uranus să orbiteze pe o parte.

Studiul este publicat în revista Universe.

Vă recomandăm să mai citiți și:

A fost detectat oxigen pe Venus atât pe partea de zi, cât și cea de noapte

În urmă cu miliarde de ani, Venus avea plăci tectonice la fel ca Pământul

Cel mai însorit loc de pe Pământ este foarte similar cu Venus

Inginerii ruși proiectează un robot care să studieze mediul extrem de pe Venus