Steaua „Barbenheimer” sfidează orice explicație și nedumerește oamenii de știință

Ciudățenia stelară străveche pe care cercetătorii au numit-o steaua „Barbenheimer” avea probabil în miezul său un amestec de elemente care nu a mai fost văzut până acum – apoi, a avut o moarte aparent imposibilă, dând naștere în locul său unei stele, arată un nou studiu.

Cercetătorii au descoperit rămășițele stelei „Barbenheimer” după ce au analizat mai atent J0931+0038, o stea gigantică roșie îndepărtată. J0931 a fost descoperită pentru prima dată în 1999 cu Sloan Digital Sky Survey (SDSS) – una dintre cele mai mari și mai detaliate baze de date astronomice ale cerului nopții – dar nu fusese analizată corespunzător până acum.

• Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu…
• Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?

Într-un nou studiu încărcat pe serverul de preprinturi arXiv, cercetătorii au întors telescoapele SDSS din New Mexico spre J0931 și au surprins un spectru detaliat al luminii stelei, care a fost verificat ulterior prin observații cu Giant Magellan Telescope din Chile. Aceste spectre au dezvăluit că J0931 pare să aibă o metalicitate extrem de ciudată, sau compoziție chimică, cu o concentrație neobișnuit de mare de elemente grele.

Cu ajutorul datelor nou achiziționate, echipa de cercetători a reconstituit modul în care s-a format J0931 prin intermediul unui proces cunoscut sub numele de arheologie stelară.

Un amestec de elemente care nu a mai fost văzut până acum

Acesta a dezvăluit că steaua a luat naștere din rămășița de supernovă a unei stele și mai mari – între 50 și 80 de ori mai masivă decât Soarele – care datează de acum 13 miliarde de ani, la numai aproximativ 700 de milioane de ani după Big Bang.

Metalicitatea stelei-mamă era probabil la fel de ciudată ca și cea a lui J0931 înainte de a exploda, ceea ce ar fi fost complet diferit de alte stele cunoscute din universul timpuriu.

,,Nu am mai văzut niciodată așa ceva”, a declarat într-un comunicat Alex Ji, autorul principal al studiului, astrofizician la Universitatea din Chicago, SUA.

Metalicitatea lui J0931 a fost ciudată din trei motive. În primul rând, steaua avea niveluri neobișnuit de scăzute de elemente mai ușoare, cum ar fi magneziul, sodiul și aluminiul, care în mod normal sunt mai abundente în stele. În al doilea rând, avea o cantitate neobișnuit de mare de elemente de greutate medie, cum ar fi fierul, nichelul și zincul. Și, în cele din urmă, avea o abundență de elemente mai grele precum stronțiu și paladiu, potrivit cercetătorilor.

„Uneori observăm câte una dintre aceste caracteristici la un moment dat, dar nu le-am mai văzut niciodată pe toate în aceeași stea”, a declarat în comunicat co-autorul studiului Jennifer Johnson, astronom la Universitatea de Stat din Ohio, SUA.

„Nu am mai văzut niciodată așa ceva”

Majoritatea stelelor au metalicitatea inversă celei din J0931: Ele au niveluri mai ridicate de elemente mai ușoare și niveluri mai scăzute de elemente medii și mai grele. Acest lucru se datorează faptului că stelele sunt alcătuite predominant din hidrogen și heliu, care fuzionează împreună în miezul stelelor pentru a crea elemente mai grele. Aceste noi elemente, care sunt mult mai puțin abundente, fuzionează în cele din urmă în elemente din ce în ce mai grele.

Prin urmare, este greu de explicat de ce J0931 are o asemenea abundență de elemente grele, deoarece nu pare să aibă o concentrație suficient de mare de elemente mai ușoare pentru a le fi creat.

„În mod uimitor, niciun model existent de formare a elementelor nu poate explica ceea ce vedem”, a declarat Sanjana Curtis, coautor al studiului și astronom la Universitatea California, Berkeley, SUA.

Metalicitatea neobișnuită a lui J0931 ar fi fost parțial moștenită de la ingredientele pe care Steaua Barbenheimer le-a scuipat atunci când a explodat. Acest lucru înseamnă că steaua mamă ar fi avut probabil o metalicitate la fel de inversată. Acest lucru este și mai ciudat, deoarece în Universul timpuriu, stelele nu ar fi trebuit să existe suficient de mult timp pentru a crea concentrații atât de mari de elemente grele, a declarat echipa, potrivit Space.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Astronomii au găsit o galaxie stranie care nu are nicio stea

O stea misterioasă aflată în centrul Căii Lactee ar fi ajuns aici dintr-o altă galaxie

NASA testează motoarele de rachetă care vor ajuta la returnarea mostrelor de pe Marte

Unele stele ar putea avea găuri negre la interior, crede un astrofizician