Topirea calotelor glaciare modifică forma Pământului și îi accelerează rotația

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Într-o întorsătură de situație care ar putea avea consecințe serioase pentru lumea digitală, rotația Pământului se schimbă, iar schimbările climatice cauzate de om au un rol semnificativ. Ghețarii din Groenlanda și Antarctica se topesc rapid, iar topirea calotelor glaciare modifică forma planetei și influențează rotația sa naturală. Oamenii de știință spun că acest lucru ar putea determina introducerea unei „secunde bisecte negative” pentru prima dată în istorie.

Rotația Pământului a definit istoric conceptul nostru de timp. O rotație completă în jurul axei sale înseamnă o zi. Dar planeta noastră nu este un ceas infinit de precis. Rotația sa este influențată de numeroși factori, inclusiv Luna, oceanele, atmosfera și chiar mișcările nucleului său lichid.

Deși aceste variații sunt în mod obișnuit minore, ele necesită ajustări pentru a menține ceasul nostru atomic, standardul pentru menținerea timpului cu precizie, aliniat cu rotația Pământului. Aici intervin „secundele bisecte”, secunde adăugate (sau scăzute teoretic) la Timpul Universal Coordonat (UTC) pentru a ne asigura că ceasurile noastre se potrivesc cu realitatea astronomică.

Topirea calotelor glaciare schimbă rotația Pământului

Timp de decenii, Pământul încetinea, determinând adăugarea a 27 de secunde bisecte din 1972 încoace pentru a compensa. Cu toate acestea, tendința s-a inversat. Planeta se învârte acum subtil mai repede. Experții cred că această accelerare se datorează proceselor din nucleul Pământului, scrie Interesting Engineering.

Cu toate acestea, topirea calotelor glaciare exercită un efect contrar. Pe măsură ce gheața se transformă în apă și curge spre ecuator, umflătura ecuatorială a Pământului crește și devine puțin mai sferică. Gândiți-vă la un patinator artistic; când își întinde brațele, rotirea încetinește. Această redistribuire a masei încetinește subtil rotația Pământului.

Un nou studiu publicat în Nature concluzionează că topirea gheții întârzie necesitatea unei secunde bisecte negative cu câțiva ani. „O secundă bisectă negativă nu a fost niciodată adăugată sau testată, așa că problemele pe care le-ar putea crea sunt fără precedent”, scrie Patrizia Tavella, de la Biroul Internațional al Greutăților și Măsurătorilor.

Deși o singură secundă poate părea neînsemnată, infrastructura noastră digitală depinde de menținerea timpului cu o precizie hipersensibilă. Bursa de valori și multe alte sisteme depind de exactitatea în milisecunde. Adăugarea unei secunde nu este o problemă mare, deoarece sistemele sunt programate pentru această ajustare. Cu toate acestea, scăderea unei secunde este o altă poveste.

Ce implicații are acest fapt pentru lumea digitală?

„Nimeni nu a anticipat cu adevărat că Pământul ar accelera până la punctul în care am putea să eliminăm o secundă”, spune autorul studiului Duncan Agnew, geofizician la Universitatea California din San Diego (SUA).

Dacă și când va trebui introdusă secunda bisectă negativă, va fi necesară reproiectarea sistemelor, creând un potențial semnificativ pentru erori în întreaga lume digitală.

Ted Scambos, glaciolog la Universitatea din Colorado Boulder (SUA), subliniază importanța studiului. Acesta evidențiază că schimbările recente din nucleul Pământului încep să depășească efectele topirii gheții. „Este un moment ‘Wow’ pentru unele aplicații informatice”, spune el despre studiu.

Ideea că omenirea a modificat o caracteristică fundamentală a comportamentului Pământului este tulburătoare pentru mulți. După cum concluzionează Duncan Agnew, „capacitatea de a spune că atât de multă gheață s-a topit încât a schimbat efectiv rotația Pământului cu o cantitate măsurabilă, cred că vă dă sentimentul că acesta chiar este un lucru serios”.

Vă recomandăm să citiți și:

Tundra se topește din cauza incendiilor de vegetație

Una dintre cele mai extreme furtuni magnetice din istoria Pământului s-a întâmplat în 1872

Un sfert dintre peștii de apă dulce, în pericol de dispariție

Cum dispar lăcustele din cauza defrișărilor masive?