O teorie bizară spune că în Univers există un singur electron

Se estimează că în Universul observabil există în jur de 10⁸² atomi. Fiecare element din tabelul periodic conține cel puțin un electron. Dar dacă toți aceștia ar fi de fapt un singur electron?

Conform unei teorii propuse de fizicianul teoretician John Wheeler, care și-a expus gândurile într-o conversație cu colegul său fizician Richard Feynman, există doar un singur electron; doar pare că sunt mult mai mulți pentru că aceștia se mișcă înainte și înapoi în timp.

• Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
• Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și…

Deși sună ciudat, aceasta este o reacție la ciudățeniile incredibile ale electronilor. Electronii, ca și alte particule elementare, nu pot fi deosebiți unii de alții. Au aceeași sarcină negativă, aceeași masă și aceeași rotire. Înlocuiește un electron cu un altul și nu vei putea să faci diferența, scrie IFL Science.

Este posibil ca în tot Universul să existe un singur electron?

Nici antiparticulele electronilor, pozitronii, nu pot fi deosebiți unii de alții, fiind identici în ceea ce privește sarcina, masa și rotirea. În mod ciudat, aceștia sunt identici cu electronii, cu excepția sarcinii pozitive. Aceștia au fost factorii care l-au determinat pe Wheeler să sugereze că electronii și pozitronii sunt de fapt doar o singură particulă, încărcată negativ atunci când merge înainte în timp și încărcată pozitiv atunci când merge înapoi în timp.

„Am primit la un moment dat un telefon la colegiul universitar de la Princeton de la profesorul Wheeler, în care spunea, ‘Feynman, știu de ce toți electronii au aceeași sarcină și aceeași masă’”, a spus Feynman în Discursul său Nobel din 1965.

„’Pentru că sunt toți același electron!’ Și, apoi, a explicat la telefon, ‘să presupunem că liniile lumii pe care le considerăm în mod obișnuit înainte în timp și spațiu, în loc să meargă doar în sus în timp, ar fi un nod enorm și apoi, când am tăia prin nod, prin planul corespunzător unui timp fixat, am vedea multe, multe linii ale lumii și asta ar reprezenta mulți electroni, cu excepția unui lucru. Dacă într-o secțiune aceasta este o linie obișnuită a lumii electronilor, în secțiunea în care se inversează și se întoarce din viitor avem semnul greșit pentru timpul corespunzător, pentru cele patru viteze corecte, și asta este echivalent cu schimbarea semnului sarcinii și, prin urmare, acea parte a unei traiectorii ar acționa ca un pozitron’”, continua Feynman.

Un experiment de gândire

Astfel ar rezulta o particulă veche, care a sărit înapoi și înainte prin timp de un număr de ori care nu poate fi imaginat. Deși ar fi o modalitate amuzantă de a explica de ce electronii și pozitronii împărtășesc proprietăți, aceasta este incredibil de puțin probabil să fie corectă. După cum observă Feynman, nu sunt nici pe departe la fel de mulți pozitroni în Univers față de câți electroni sunt și există mai multă materie decât antimaterie. Dacă pozitronii și electronii ar fi aceeași particulă elementară plimbată înainte și înapoi în timp, te-ai aștepta să existe un număr egal.

„Ei bine, poate că pozitronii lipsă sunt ascunși în protoni sau ceva de genul”, a fost explicația pe care a oferit-o Wheeler, destul de puțin convingător. Deși mai mult un experiment de gândire care probabil nu trebuie luat în serios, apelul telefonic a avut un impact de durată asupra lui Feynman, care a scris un articol despre cum pot fi descriși pozitronii ca și cum ar fi electroni care se mișcă înapoi în timp.

„Nu am luat ideea lui că toți electronii erau un singur electron la fel de serios ca pe observația că pozitronii ar putea fi pur și simplu reprezentați drept electroni care merg din viitor în trecut într-o secțiune din liniile lor de lume. Dar pe asta am furat-o”, a adăugat el.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii de la Harvard au creat lichidul „inteligent”

Cea mai bună rută posibilă pentru a ieși din Sistemul Solar

Materialul care elimină 96% dintre particulele de virus cu care intră în contact

Materia întunecată ar putea susține viața pe planetele „orfane”, fără un Soare