Home » Stiinta » Pozitronii, folosiţi în premieră în cadrul unui experiment. Ce a ieşit

Pozitronii, folosiţi în premieră în cadrul unui experiment. Ce a ieşit

Autor: Adrian Popovici 05.12.2019
Pozitronii, folosiţi în premieră în cadrul unui experiment. Ce a ieşit
În premieră, oamenii de ştiinţă au realizat un experiment în care au folosit un pozitron, echivalentul din antimaterie al electronului.

Oamenii de ştiinţă din Italia şi Elveţia au adaptat experimentul celor două fante, propus de către Richard Feynman, pentru utilizarea antimateriei, notează Science Alert. Deşi, în sine, acest experiment reprezintă un pas uriaş înainte doar prin faptul că a putut avea loc, acest experiment pune bazele creării unor viitoare experienţe care să surprindă şi să măsoare cele mai subtile aspecte ale antimateriei şi interacţiunii acesteia cu materia.

Pentru a înţelege ce presupune axperimentul desfăşurat de oamenii de ştiinţă italieni şi eleveţieni, trebuie ca, mai întâi, să clarificăm o serie de concepte pe care aceştia le-au folosit. În primul rând, pozitronii sunt particulele care, în fizica nucleară, reprezintă opusul electronului. Ambele particule au aceeaşi masă, dar se diferenţiază prin sarcina electrică, pozitronul are sarcina electrică +1 în timp ce electronul sarcina electrică de -1. Trebuie precizat că, în cazul în care cele două particule se întâlnesc, se produce fenomenul de anihilare electron-antielectron. Rezultatul acestui fenomen este generarea de doi fotoni.

În al doilea rând, cercetătorii au folosit experimentul fantei duble, acesta presupune tragerea cu o singură particulă de materie sau în cazul nostru antimaterie prin două fante ale unui ecran. Atunci când este eliberat un singur electron, acesta trece prin cele două fante asemenea unui val. Precizarea este că situaţia de mai sus se întâmplă atunci când nu există o măsurătoare a electronului, acesta existând asemenea unui val de probabilităţi. Când se realizează o astfel de măsurătoare, atunci electronului îi pot fi stabilite propietăţile, printre care şi poziţia. Concluzia pe care fizicienii o trag de pe urma acestui experiment este că electronii, în condiţii specifice, pot avea propietăţi asemănătoare luminii. De fapt, după anul 1989, atunci când o echipă de cercetători japonezi a reuşit să elibereze câte un singur electron spre un ecran, fizicienii au aflat că părţi individuale de materie, indiferent de mărimea lor, pot prezenta comportamente asemănătoare luminii, de undă.

Folosirea în cadrul acestui experiment a antimateriei nu reprezintă o sarcină uşoară pentru oamenii de ştiinţă, deoarece pozitronii, particule de antimaterie,  sunt foarte greu de procurat în Universul nostru format din materie. Astfel, deşi teoretic, prin deducţie, s-a stabilit că antimateria ar trebui să se comporte la fel atunci când vorbim despre experimentul celor două fante, nu a fost niciodată observat de către oamenii de ştiinţă.

200 de ore de experimente

Pentru a derula acest experiment, s-au folosit pozitroni extraşi dintr-un material aflat în descompunere radioactivă. Pozitronii astfel extraşi au fost eliberaţi spre ecran cu ajutorul unui interferometru Talbot-Lau. Oamenii de ştiinţă precizează acest proces este mai complex decât experimentul propus de fizicianul american Richard Feynman, dar la final oferă aceleaşi rezultate.

După aproximativ 200 de ore în care au derulat experimentul cu pozitroni, cercetătorii au aflat că, într-adevăr, aceştia se comportă într-un mod asemănător cu materia. Astfel, atunci când sunt nu supuşi observaţiei, pozitronii traversează cele două fante sub formă de undă.

Cei care au luat parte la acest experiment sunt prudenţi în ceea ce priveşte interpretarea rezultatelor pe care le-au obţinut, argumentând că aceasta nu reprezintă o dovadă de necontestat pentru argumentul că materia şi antimateria au comportamente identice. Totuşi, cercetătorii sunt optimişti şi sunt de părere că aceste experiment poate pune bazele dezvoltării unor alte experimente viitoare care să suprindă diferenţele subtile dintre materie şi antimaterie.

Studiul a fost publicat în Science în 3 mai.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Dublă descoperire remarcabilă făcută de fizicieni. Vidul nu este spaţiu gol şi particulele cuantice au fost în PREMIERĂ observate direct

Cele mai noi articole
Transparenţă şi Digitalizare pentru parcările din Bucureşti
Transparenţă şi Digitalizare pentru parcările din Bucureşti
O necropolă din perioada timpurie a Epocii Bronzului a fost descoperită în Bretania
O necropolă din perioada timpurie a Epocii Bronzului a fost descoperită în Bretania
Astronomii au descoperit un „super-Pământ” care este aproape la fel de vechi ca Universul
Astronomii au descoperit un „super-Pământ” care este aproape la fel de vechi ca Universul
Robotul făcut din gheață este pregătit să exploreze alte planete
Robotul făcut din gheață este pregătit să exploreze alte planete
Un algoritm AI poate ghici dintr-o singură fotografie orientarea politică a unei persoane
Un algoritm AI poate ghici dintr-o singură fotografie orientarea politică a unei persoane
Arabia Saudită vrea să construiască un oraș „în linie dreaptă” care nu va avea „mașini, străzi și emisii de carbon”
Arabia Saudită vrea să construiască un oraș „în linie dreaptă” care nu va avea „mașini, străzi și emisii de carbon”
Descoperirea comportamentului cuantic la izolatori sugerează posibile noi particule
Descoperirea comportamentului cuantic la izolatori sugerează posibile noi particule
Un mod complet nou și ciudat prin care șerpii se pot mișca a fost descoperit de cercetători
Un mod complet nou și ciudat prin care șerpii se pot mișca a fost descoperit de cercetători
Ar putea noul coronavirus să devină într-o zi doar o răceală obișnuită?
Ar putea noul coronavirus să devină într-o zi doar o răceală obișnuită?
Filmele cu zombi și rezistența psihologică
Filmele cu zombi și rezistența psihologică
Staţia de gaming revoluționară care poate oferi şi masaj
Staţia de gaming revoluționară care poate oferi şi masaj
Imagini nocturne cu zeci de căprioare care petrec iarna împreună în Banatul Montan
Imagini nocturne cu zeci de căprioare care petrec iarna împreună în Banatul Montan
18 ianuarie este cea mai deprimantă zi a anului. Cum a apărut „Blue Monday”?
18 ianuarie este cea mai deprimantă zi a anului. Cum a apărut „Blue Monday”?
Fanii Cyberpunk 2077, vizați de un nou ransomware. Cum pot fi păcăliți de atacatorii cibernetici
Fanii Cyberpunk 2077, vizați de un nou ransomware. Cum pot fi păcăliți de atacatorii cibernetici
Consumul mare de cafea este legat de scăderea riscului de cancer de prostată
Consumul mare de cafea este legat de scăderea riscului de cancer de prostată
Reglementări stricte pentru platformele online, solicitate de Comisia de Telecomunicaţii din SUA
Reglementări stricte pentru platformele online, solicitate de Comisia de Telecomunicaţii din SUA
Prima cultură a oamenilor moderni a durat cu 20.000 de ani mai mult decât s-a crezut anterior
Prima cultură a oamenilor moderni a durat cu 20.000 de ani mai mult decât s-a crezut anterior
Merlina, „regina” corbilor de la Turnul Londrei, a dispărut. Ce spun legendele despre acest semn de rău augur
Merlina, „regina” corbilor de la Turnul Londrei, a dispărut. Ce spun legendele despre acest semn de rău augur