Tinerii sunt atât de nefericiți încât au schimbat o parte fundamentală a vieții

Anii de liceu au fost, așa cum mulți dintre noi am fost învățați, cei mai frumoși ani ai vieții noastre. Însă acest lucru nu mai este valabil, conform unui nou document de lucru al profesorului David Blanchflower, de la Universitatea Dartmouth (SUA), și al colegilor săi, iar „curba U” a stării de bine, odată ineluctabilă, este acum mai degrabă o luptă ascendentă către fericire. De ce tinerii sunt atât de nefericiți?

„Există o literatură de cel puțin 600 de lucrări publicate care sugerează că fericirea are o formă de U în funcție de vârstă și, invers, că nefericirea are o formă de cocoașă în funcție de vârstă”, a scris Blanchflower în luna iunie într-un articol referitor la concluziile sale.

• Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
• Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un…

„Într-o varietate de seturi de date și măsurători, s-a constatat în mod constant un punct minim al fericirii la mijlocul vieții”, spune el.

„Dar nu mai este așa. Acum, tinerii adulți (în medie) sunt cei mai nefericiți. Nefericirea scade acum odată cu vârsta, iar fericirea crește odată cu vârsta, iar această schimbare pare să fi început în jurul anului 2017. Persoanele de vârstă mijlocie sunt mai fericite decât tinerii”, a continuat cercetătorul, citat de IFL Science.

Tinerii sunt atât de nefericiți încât au schimbat curba vieții

Este greu de subestimat cât de universală a fost curba fericirii în formă de U. Ea a fost evidențiată în aproape toate societățile umane testate, de la țările avansate și bogate până la națiunile în curs de dezvoltare; a fost observată în lumea vorbitoare de limbă engleză și în cea non-engleză; în locuri cu speranțe de viață mari și mici, niveluri de democrație ridicate și scăzute, indiferent de venitul mediu sau de PIB sau de coeficientul Gini.

„Am găsit dovezi ale punctului minim al fericirii în 145 de țări, inclusiv în 109 țări în curs de dezvoltare și 36 de țări dezvoltate”, a scris Blanchflower în 2020, într-una dintre numeroasele sale lucrări despre acest fenomen.

„L-am găsit în Europa, Asia, America de Nord și de Sud, Australasia și Africa. Am o curbă de stare de bine în formă de U pentru fiecare dintre cele 35 de țări membre ale OCDE. O am pentru 138/193 de țări membre ale Națiunilor Unite”, spune omul de știință.

Un fenomen fundamental

Atât de fundamentală este această formă de U încât nu trebuie să ne limităm doar la societățile umane pentru a o observa: tendința a fost văzută chiar și în populațiile de maimuțe mari. Părea, așadar, a fi o parte inevitabilă a condiției de a fi nu doar om, ci hominin: să fii destinat, aparent prin biologie, să fii fericit când ești tânăr și bătrân și cel mai morocănos la mijlocul vieții. Dar lucrurile par să nu mai stea așa.

Din cauza unei scăderi fără precedent a stării de bine a tinerilor, curba fericirii în formă de U este acum mai aproape de o linie dreaptă, cea mai ridicată satisfacție cu viața fiind la sfârșitul vârstei adulte și cea mai scăzută la început. Dar de ce tinerii sunt atât de nefericiți?

„Ne-a cam șocat. Dintr-o dată, am început să observăm ceva ce se întâmpla, anume o scădere rapidă a stării de bine a tinerilor, în special pentru femeile tinere, dar tendințele pentru bărbații tineri erau aceleași”, a spus Blanchflower într-o prelegere despre descoperirile sale de la începutul acestui an.

„Au fost schimbări în date pe care nu le-am mai văzut niciodată până acum”, a adăugat el.

Cât de gravă este situația?

Astăzi, a explicat el, aproximativ una din nouă tinere femei din America raportează fiecare zi a vieții lor ca fiind o zi proastă din punct de vedere al sănătății mintale. Pentru tinerii bărbați, cifra este mai mică, la aproximativ unul din 14, dar încă este foarte îngrijorătoare. Echipa a constatat creșteri uriașe ale numărului de tineri care vizitează servicii de sănătate mintală, sunt spitalizați pentru automutilare și care încearcă să se sinucidă.

Și chiar dacă fenomenul a fost văzut pentru prima dată în datele din SUA, studii ulterioare realizate de Blanchflower și colegii săi au arătat că problema este mult mai răspândită decât doar într-o singură țară. De fapt, această nouă relație negativă a fost găsită în peste 80 de țări din întreaga lume, de la Australia până la Zimbabwe.

„Am exact același model în 43 de țări pe care le-am analizat deja. Este cam înfricoșător; ar fi trebuit să facem ceva în legătură cu asta cu ani în urmă”, a spus Blanchflower.

Tinerii sunt atât de nefericiți încât au schimbat tiparul vieții. Dar de ce?

De ce tinerii sunt atât de nefericiți? Partea dificilă este că nu se știe de ce.

Niciunul dintre răspunsurile ușoare nu pare să se potrivească. Schimbarea nu este „cauzată de COVID-19”, a subliniat Blanchflower; „COVID-19 pur și simplu extinde tendințele care au început în 2011”. Probabil că nu este nici piața muncii, deoarece starea de bine a tinerilor pare să înceapă să scadă exact în momentul în care piața muncii s-a îmbunătățit.

„Ceea ce este necesar aici este ceva care începe în jurul anului 2014, este global și afectează în mod disproporționat tinerii, în special femeile tinere. Oricine vine cu o explicație trebuie să aibă ceva care să se potrivească cu aceste lucruri”, a spus Blanchflower.

„În afară de telefoanele mobile, nu găsesc nimic”, spune el.

Documentul, care nu a fost evaluat de colegi, este disponibil pe serverul SSRN.

Vă recomandăm să citiți și:

Surpriză! Medicii au descoperit că semaglutida vindecă și alte boli

Cercetătorii au reușit să vadă cum comunică neuronii

Cromozomul Y evoluează mai repede decât cromozomul X, arată un studiu pe primate

Reclamele ne fac mai fericiți sau mai triști? Un studiu a încercat să afle!