Oamenii de știință au descoperit posibile semne de viață în norii lui Venus

Cercetătorii au prezentat noi dovezi privind prezența în norii lui Venus a două gaze strâns legate de viața de pe Pământ.

Oamenii de știință de la o întâlnire națională de astronomie din Marea Britanie au anunțat detectarea provizorie a amoniacului, un gaz care este în principal rezultatul activității biologice pe Pământ, în norii lui Venus. Iar o echipă diferită a afirmat că a găsit noi dovezi pentru prezența fosfinei (o altă posibilă indicație a vieții) încă din 2020, o concluzie care a fost intens dezbătută de atunci.

• Un „radio cosmic” ar putea descoperi materia întunecată în 15 ani
• Guvernul american amenință jurnalele științifice

Deși ultimele descoperiri sunt departe de a fi o dovadă definitivă a vieții pe Venus, o planetă cunoscută pentru temperaturile sale arzătoare și atmosfera extrem de densă, ele sunt date noi și intrigante în eforturile de a explora vecinătatea noastră cosmică pentru semne de viață actuală sau antică.

O posibilitate intrigantă pentru oamenii de știință este că viața ar fi putut prospera în trecutul antic al planetei, scrie Futurism.

Este posibil ca norii lui Venus să ascundă viață?

„Este posibil ca, dacă Venus a trecut printr-o fază caldă și umedă în trecut, atunci, pe măsură ce încălzirea globală accelerată și-a făcut efectul, viața ar fi evoluat pentru a supraviețui în singura nișă rămasă, norii”, a explicat Dave Clements, lector în astrofizică la Imperial College London (Anglia).

Deși suprafața planetei Venus este acum suficient de fierbinte pentru a topi plumbul, norii care se rotesc la circa 48 de kilometri deasupra suprafeței sale experimentează temperaturi și niveluri de presiune mult mai moderate, similare cu cele găsite pe Pământ.

Deși gazul fosfină poate fi produs tehnic prin activitate vulcanică, este produs mult mai abundent de bacterii în mediile lipsite de oxigen. Prin urmare, oamenii de știință se referă la el drept un gaz „biosemnătură”.

O dezbatere aprinsă

Însă dacă gazul incolor și mirositor există cu adevărat în norii lui Venus rămâne subiect de dezbatere. În septembrie 2020, o echipă de cercetători condusă de Jane Greaves, de la Universitatea Cardiff (Marea Britanie) a anunțat că a descoperit surse semnificative de fosfină, veste care a bulversat lumea științifică.

Cu toate acestea, descoperirile au fost imediat puse sub semnul întrebării de către alți oameni de știință. Câteva săptămâni mai târziu, cercetătorii au prezentat o critică, argumentând că nu au găsit „nicio dovadă statistică pentru fosfină în atmosfera planetei Venus”.

Cu toate acestea, Greaves și echipa sa au încercat de atunci să-și susțină descoperirea, urmărind semnăturile gazului în timp folosind telescopul James Clerk Maxwell din Hawaii.

„Descoperirile noastre sugerează că atunci când atmosfera este scăldată în lumina soarelui, fosfina este distrusă. Tot ce putem spune este că fosfina este acolo. Nu știm ce o produce. Poate fi o chimie pe care nu o înțelegem. Sau poate viața”, a spus Greaves.

Iar astronomul nu s-a oprit aici; într-o discuție separată, ea a oferit noi observații sugerând și prezența amoniacului.

O misiune a ESA va studia norii lui Venus

Cu toate acestea, sunt necesare mult mai multe cercetări înainte de a putea concluziona că norii planetei Venus pot sau ar fi putut găzdui viață.

„Chiar dacă am confirma ambele descoperiri, nu este o dovadă că am găsit acei microbi magici și că ei trăiesc acolo astăzi”, a admis Greaves.

Din fericire, oamenii de știință speră să obțină o privire directă care ar putea oferi în sfârșit unele răspunsuri. La începutul acestui an, Agenția Spațială Europeană a anunțat că a aprobat o misiune numită Envision, care este concepută pentru a studia atmosfera interioară și exterioară a planetei.

Vă recomandăm să citiți și:

Telescopul Webb a observat o gaură neagră cu o masă inexplicabil de mare

„Particulele-fantomă” ar putea fi secretul din spatele celor mai grele elemente din Univers

Ce s-a întâmplat cu sonda de aselenizare Chang’e 6 pe partea îndepărtată a Lunii?

Planeta din Sistemul Solar care ar putea avea kilometri întregi de diamante sub suprafață