Ce s-a întâmplat cu sonda de aselenizare Chang’e 6 pe partea îndepărtată a Lunii?

Misiunea Chang’e 6 a Chinei a adus cu succes pe Pământ primele mostre de pe partea nevăzută a Lunii. Dar ce s-a întâmplat cu sonda de aselenizare Chang’e 6, care a colectat materialul selenar?

Chang’e 6 a fost lansată pe 3 mai. Misiunea a constat din patru nave spațiale, o sondă de orbitare, una de aselenizare, un vehicul de ascensiune și o capsulă de reintrare. Sonda de aselenizare Chang’e 6 a ajuns în craterul Apollo pe 1 iunie, având ca sarcină principală colectarea și forarea de mostre unice de pe partea nevăzută a Lunii și încărcarea acestora în vehiculul de ascensiune pentru a fi trimise pe orbita selenară.

• Cazul medical uluitor al unei adolescente: cum a descoperit că este alergică la apă?
• Test de cultură generală. Ce este timpul?

Mostrele au ajuns în cele din urmă pe Pământ pe 25 iunie, aterizând conform planului în stepele din Mongolia Interioară.

Sonda de aselenizare Chang’e 6 a rămas pe Lună. De ce?

Între timp, sonda de aselenizare rămâne pe Lună. Aceasta a transportat și alte echipamente, inclusiv un aparat panoramic și un mic rover. Informațiile despre soarta sondei au venit recent de la agenția spațială franceză CNES, care a contribuit la misiune cu un detector de degajare a radonului numit DORN.

„Așa cum era planificat, DORN a fost oprit cu puțin înainte ca Chang’e 6 să decoleze de pe suprafața selenară, când platforma de sol a devenit inactivă”, a declarat un atașat de presă de la CNES.

Decolarea vehiculului de ascensiune probabil i-a cauzat daune extensive sondei de aselenizare, deși aceasta din urmă a reușit să captureze imagini ale evenimentului. În consecință, toate activitățile, inclusiv desfășurarea autonomă a roverului și realizarea de imagini ale sondei de aselenizare au fost încheiate înainte de decolare. Acestea au inclus și un alt instrument european care a înregistrat particule încărcate care nu au mai fost detectate pe suprafața Lunii.

Noaptea selenară

Dacă au avut loc activități după decolarea vehiculului de ascensiune, acestea s-ar fi oprit până la apusul soarelui în craterul Apollo. Spre deosebire de sondele de aselenizare Chang’e 3 și Chang’e 4, încă operaționale pe partea apropiată și respectiv pe partea nevăzută a Lunii, Chang’e 6 nu a avut încălzitoarele radioizotopice necesare pentru activități pe termen lung pe Lună, care sunt necesare pentru a-i supraviețui frigului profund al nopții selenare. Noaptea în craterul Apollo a început pe 11 iunie, iar soarele a răsărit din nou pe 26 iunie.

Între timp, vehiculul de ascensiune, care a transportat mostrele de pe Lună către nava spațială Chang’e 6 aflată pe orbita selenară, este acum și el inactiv. Deși autoritățile spațiale chineze nu au comentat soarta vehiculului de ascensiune, probabil acesta a fost deorbitat responsabil pe Lună după ce a andocat la sonda de orbitare și a transferat mostrele.

Radioamatorul Scott Tilley a urmărit semnalele de la vehiculul de ascensiune, iar absența acestora sugerează că instrumentul a fost instruit să lovească Luna.

China pare să fi aplicat același protocol de mostre cu misiunea Chang’e 5, care a readus mostre de pe partea apropiată a Lunii pe Pământ la sfârșitul anului 2020.

Cu toate celelalte aspecte încheiate, capsula de reintrare și mostrele din interiorul acesteia au fost transportate la Beijing miercuri (26 iunie). Mostrele vor fi curând transferate în unități special dezvoltate pentru stocare, analiză și distribuire pentru cercetare.

Între timp, satelitul selenar releu Queqiao 2, care a ajutat la facilitarea misiunii de colectare a mostrelor de pe partea nevăzută, va continua să orbiteze cu sarcinile sale științifice. Acesta va sprijini misiunea în curs Chang’e 4 și viitoarea misiune Chang’e 7, care va viza polul sud selenar în jurul anului 2026, notează Space.com.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Cât de mare este Soarele?

Pământul, lovit de cea mai puternică furtună de radiații din 2017 încoace

A fost găsită brumă pe Marte, într-un loc în care oamenii de știință au crezut că ar fi imposibil

Cea mai lentă stea neutronică i-a uimit pe astronomi