Oamenii care trec mai ușor peste necazuri la bătrânețe au un risc mai scăzut de deces

Abilitatea de a-i face față adversității și de a se adapta bine la circumstanțe și evenimente provocatoare în viața la vârste înaintate este asociată cu un risc mai mic de deces, sugerează un studiu.

Studiul național reprezentativ de mare amploare a fost publicat în jurnalul BMJ Mental Health.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Rezultatele subliniază importanța eforturilor de a consolida reziliența mintală, concluzionează cercetătorii.

Capacitatea de a-i face față adversității scade riscul de deces

Dovezile disponibile sugerează că reziliența mintală este un proces dinamic și activ influențat de diverși factori, incluzând sexul, hormonii și genele care reglează răspunsul organismului la stres. Se crede că abilitatea de a-i face față adversității evoluează și variază în funcție de diferite perioade ale vieții, spun cercetătorii.

La vârste înaintate, abilitățile de a face față pot ajuta la compensarea impactului negativ al afecțiunilor cronice și al dizabilităților ulterioare. Deși se știe că abilitatea de recuperare fizică după boală și traume este asociată cu o îmbătrânire mai lentă și cu un risc mai mic de deces, nu este clar dacă reziliența mintală ar putea avea efecte similare, explică cercetătorii.

Pentru a explora acest aspect, oamenii de știință au analizat datele din studiul US Health and Retirement Study (HRS), un studiu național reprezentativ pe termen lung al adulților din SUA cu vârsta de cel puțin 50 de ani. Acest studiu a început în 1992 și include informații despre statutul economic, sănătatea și starea civilă și familială a participanților, care sunt monitorizați la fiecare doi ani.

Cum a fost realizat studiul?

Cercetătorii au utilizat două valuri (2006-08) de date HRS, când au fost colectate pentru prima dată întrebări despre reziliența mintală, și au inclus un total de 10.569 de participanți cu date complete în analiza finală. Vârsta medie a participanților era de 66 de ani, iar 59% dintre aceștia erau femei.

Reziliența mintală a fost evaluată folosind o scară validată care cuprindea calități precum perseverența, calmul, un sens al scopului, autosuficiența și recunoașterea faptului că anumite experiențe trebuie trăite de unul singur. Scorul mediu al întregului eșantion a fost de 9,18 (pe o scară de la 0 la 12), explică Medical Xpress.

Participanții au fost urmăriți până la deces sau până la sfârșitul lunii mai 2021, oricare dintre acestea ar fi survenit mai întâi. Într-o perioadă medie de urmărire de 12 ani, 3.489 de persoane au murit.

Cu cât scade riscul de moarte?

A apărut o asociere aproape liniară între scorul de reziliență mintală și decesul din orice cauză: cu cât scorul era mai mare, cu atât riscul de deces era mai mic, iar această asociere era mai puternică la femei decât la bărbați.

Scorurile de reziliență au fost împărțite în quartile (25%) și legate de probabilitățile de supraviețuire pe 10 ani. Acestea erau de 61% pentru cei din prima quartilă (cel mai scăzut), crescând la 72% și 79% pentru quartilele medii și 84% pentru cei din quartila superioară (cel mai ridicat).

Analiza de supraviețuire a arătat că cei din quartila superioară aveau șanse cu 53% mai mici să moară în următorii 10 ani decât cei din quartila inferioară.

Această asociere a rămas semnificativă din punct de vedere statistic după ajustarea pentru starea civilă, sex, rasă și greutate (IMC), dar a scăzut la 46% după ce s-au luat în considerare starea de sănătate precară (diabet, cancer și boli cardiovasculare) și la 38% după ajustarea pentru un stil de viață nesănătos.

Per total, riscul de deces a fost cu 20% mai mic (a doua quartilă), cu 27% mai mic (a treia quartilă) și cu 38% mai mic (a patra quartilă) la cei cu scoruri de reziliență mintală mai mari, comparativ cu cei cu scoruri mai scăzute (prima quartilă), odată ce au fost luați în considerare factorii influențatori.

Cum pot fi folosite descoperirile pentru a-i ajuta pe oameni?

Acesta este un studiu observațional, și, ca atare, nu se pot trage concluzii ferme despre cauzalitate. Cercetătorii recunosc că potențiala influență a factorilor genetici și hormonali și a adversităților din copilărie nu a fost luată în considerare. Analiza s-a bazat, de asemenea, pe date de bază, ignorând eventualele schimbări influente pe parcursul perioadei de monitorizare.

„Diferiți factori, incluzând, dar nelimitându-se la sensul vieții, emoțiile pozitive, autoevaluarea sănătății și satisfacția față de suportul social, au fost identificați drept influențe potențiale asupra rezilienței psihologice”, explică cercetătorii.

„Declanșarea acestor emoții pozitive poate spori efectele protectoare ale rezilienței psihologice și poate atenua impactul negativ al adversităților acumulate asupra sănătății mintale la adulți”, adaugă aceștia.

„Rezultatele subliniază potențiala eficacitate a intervențiilor menite să promoveze reziliența psihologică pentru a reduce riscurile de mortalitate”, concluzionează oamenii de știință.

Vă recomandăm să citiți și:

Genele antice ale „virusurilor zombi” ar putea influența apariția cancerului

Test de cultură generală. De ce nu te poți gâdila singur?

Genele ar putea să ne influențeze comportamentul mai mult decât credeam

Un geamăn vegan și unul care consumă carne au dezvăluit o schimbare interesantă în vârsta biologică