Astronomii ar fi descoperit sursa pentru energia vântului solar

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Încă din anii 1960, astronomii s-au întrebat cum „vântul solar” supersonic al Soarelui, un flux de particule energetice care curge în Sistemul Solar, continuă să aibă energie odată ce părăsește Soarele.

Acum, datorită unei alinieri norocoase a unei nave spațiale a NASA și ESA, ambele studiind în prezent Soarele, este posibil să fi descoperit răspunsul – cunoștințe care reprezintă o piesă crucială a puzzle-ului pentru a ajuta oamenii de știință să prognozeze mai bine activitatea solară între Soare și Pământ.

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

O lucrare publicată în revista Science oferă dovezi convingătoare că cele mai rapide vânturi solare sunt alimentate de „switchbacks” magnetice, sau îndoituri mari în câmpul magnetic, în apropierea Soarelui.

„Studiul abordează o uriașă întrebare deschisă cu privire la modul în care vântul solar este energizat și ne ajută să înțelegem modul în care Soarele își afectează mediul și, în cele din urmă, Pământul”, a declarat Yeimy Rivera, co-lider al studiului și cercetător postdoctoral la Observatorul Astrofizic Smithsonian, parte a Centrului pentru Astrofizică | Harvard & Smithsonian.

„Dacă acest proces are loc în steaua noastră locală, este foarte probabil ca acest lucru să alimenteze vânturile din alte stele din galaxia Calea Lactee și nu numai și ar putea avea implicații pentru habitabilitatea exoplanetelor.”

Anterior, sonda Parker Solar Probe a NASA a descoperit că aceste schimbări de direcție sunt comune în vântul solar. Parker, care a devenit prima navă care va intra în atmosfera magnetică a Soarelui în 2021, a permis oamenilor de știință să stabilească faptul că inversiunile devin mai distincte și mai puternice aproape de Soare.

Un flux de particule energetice care curge în Sistemul Solar

Cu toate acestea, până în prezent, oamenii de știință nu aveau dovezi experimentale că acest fenomen interesant depune de fapt suficientă energie pentru a fi important în vântul solar.

Echipa de oameni de știință a trebuit să folosească două nave spațiale diferite. Parker este construită pentru a zbura prin atmosfera Soarelui, sau „corona”. Misiunea Solar Orbiter a ESA și NASA se află, de asemenea, pe o orbită care o duce relativ aproape de Soare și măsoară vântul solar la distanțe mai mari.

Descoperirea a fost posibilă datorită unei alinieri întâmplătoare în februarie 2022, care a permis atât Parker Solar Probe, cât și Solar Orbiter să măsoare același curent de vânt solar la două zile distanță. Solar Orbiter se afla aproape la jumătatea drumului spre Soare, în timp ce Parker ocolea marginea atmosferei magnetice a Soarelui, scrie EurekAlert.

„Inițial nu ne-am dat seama deloc că Parker și Solar Orbiter măsurau același lucru. Parker a văzut această plasmă mai lentă din apropierea Soarelui, care era plină de valuri de comutare, iar apoi Solar Orbiter a înregistrat un flux rapid care a primit căldură și cu foarte puțină activitate a valurilor”, a declarat Samuel Badman, astrofizician la Centrul pentru Astrofizică și celălalt co-lider al studiului.

Câtă energie este stocată în fluctuațiile magnetice?

Oamenii de știință știu de mult timp că energia este transportată prin coroana Soarelui și vântul solar, cel puțin în parte, prin ceea ce se numește „unde Alfvén”. Aceste unde transportă energia printr-o plasmă, starea supraîncălzită a materiei care alcătuiește vântul solar.

Cu toate acestea, măsura în care undele Alfvén evoluează și interacționează cu vântul solar între Soare și Pământ nu a putut fi măsurată – până când aceste două misiuni au fost trimise mai aproape ca niciodată de Soare.

Acum, oamenii de știință pot afla în mod direct câtă energie este stocată în fluctuațiile magnetice și de viteză ale acestor unde în apropierea coroanei și cu cât mai puțină energie este transportată de undele mai îndepărtate de Soare.

Noile cercetări arată că undele Alfvén sub formă de switchback furnizează suficientă energie pentru a explica încălzirea și accelerarea documentate în curentul mai rapid al vântului solar pe măsură ce acesta se îndepărtează de Soare.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Record de pete solare pe suprafața Soarelui! Ce se întâmplă cu steaua noastră?

„Piramida Lunii” din Teotihuacan este aliniată cu Soarele solstițiului, susțin cercetătorii

Coroana Soarelui este ciudat de fierbinte, iar o sondă de la NASA a făcut o descoperire surpriză

Test de cultură generală. Cât de mare este Soarele?