Ce este „argintul viu” și cum este folosit în extragerea aurului?

Argintul viu, cunoscut și sub denumirea de mercur, a fost folosit de mult timp în procesul de extragere a aurului. Capacitatea sa unică de a se lega cu aurul l-a transformat într-o unealtă utilă în minerit, dar această practică veche aduce cu sine și pericole majore. Dar cum anume este folosit mercurul în acest proces, ce implicații are și de ce este numit „argint viu”?

Mercurul a fost utilizat încă din jurul anului 1500 î.Hr. în Egipt, predominant ca medicament, în ciuda nivelului său ridicat de toxicitate. Acesta este singurul metal care este lichid la temperatura camerei, iar denumirea de „argint viu” provine din latinescul „argentum vivum”, referindu-se la starea sa fluidă și la culoarea alb-argintie.

• Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu

Se crede că argintul viu a fost folosit ca instrument pentru minerit, în procesul de amalgamare a metalelor prețioase, precum aurul și argintul, încă din 750 î.Hr. Deși tehnicile de amalgamare au variat de-a lungul timpului și de la o regiune a lumii la alta, utilizarea acestui proces istoric are multe similitudini cu metodele folosite astăzi.

Cum este folosit argintul viu pentru a extrage aur?

Cum poate un metal lichid să fie utilizat pentru a extrage aurul din rocă? Procesul este în general aplicat pe roci care conțin aur sub formă de fragmente fine, unde alte metode de extracție ar fi mai puțin eficiente. Mercurul lichid este amestecat cu roca, dizolvând fragmentele de aur și formând un aliaj numit amalgam de aur.

Următorul pas este separarea amalgamului brut de mercurul nereacționat. Acest lucru se realizează prin stoarcerea lichidului printr-un material poros, cum ar fi pielea de capră-neagră (Rupicapra rupicapra), care este populară datorită porozității și durabilității sale.

După filtrare, amalgamul rezultat trebuie încălzit la o temperatură de peste 356,7 °C, la care mercurul se evaporă, lăsând aurul pur, care are un punct de fierbere mult mai ridicat, de 2.836 °C, explică IFL Science.

Argintul viu este un metal extrem de toxic

Totuși, acest proces produce vapori de mercur extrem de toxici, care pot afecta sistemele respirator, gastrointestinal și nervos central. Simptomele inhalării vaporilor de mercur includ dificultăți de respirație, vărsături și dureri de cap. Din acest motiv, mercurul nu mai este utilizat la scară largă în industria de extracție a aurului.

Chiar dacă nu mai este folosit industrial, mercurul încă este utilizat în mineritul artizanal și la scară mică, unde efectele sale nocive rămân aceleași. Un studiu din 2018 a arătat că aceste practici reprezintă cea mai mare sursă de poluare cu mercur din lume, cu peste 1.000 de tone de mercur vaporizat eliberate anual.

Mai mult, regiunile care încă folosesc această metodă de extracție sunt formate în mod disproporționat din comunități sărace și exploatate. Între 10 și 19 milioane de oameni folosesc mercur pentru a extrage aurul în peste 70 de țări, iar vaporii de mercur afectează nu doar sănătatea minerilor, ci și ecosistemele, poluând sursele de apă, solul, fauna și alimentele, astfel făcând multe comunități să lupte cu efecte grave pe termen lung.

O metodă simplă de a reduce expunerea la vapori de mercur

Există, totuși, metode de reducere a cantității de vapori de mercur, unele dintre ele fiind destul de inventive. Emisiunea „Rough Science”, produsă de BBC și Open University (Anglia), a arătat cum bucăți de cartofi pot fi folosite în procesul de fierbere pentru a absorbi excesul de vapori de mercur.

De asemenea, introducerea unor senzori portabili și cu costuri reduse pentru detectarea mercurului ar putea reduce riscurile de expunere pentru mineri. Cu ajutorul chimiștilor, al oamenilor de știință din domeniul mediului și al oficialilor din sănătatea publică, se propun tehnici de minerit fără mercur, ieftine și scalabile, împreună cu metode noi pentru a preveni absorbția mercurului de către pești și culturile alimentare.

Cu eforturi continue și o conștientizare sporită a impactului devastator pe care poluarea cu mercur îl are asupra comunităților și a mediului, se speră că soluții alternative și mai sigure vor fi implementate în curând.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care este diferența dintre stop cardiac și infarct miocardic?

Test de cultură generală. Care este diferența dintre Bluetooth și Wi-Fi?

Test de cultură generală. Cum elimină corpul toxinele?

O bucată de metal fisurată s-a vindecat singură într-un experiment care i-a uimit pe oamenii de știință