Un studiu arată că păianjenii pot contamina cu mercur animalele

Arahnidele de-a lungul râurilor și lacurilor se hrănesc cu insecte precum libelule. Dar, atunci când trăiesc în ape contaminate cu mercur, aceste insecte pot transfera mai departe metalul păianjenilor.

Acum, cercetătorii au demonstrat că unii păianjeni duc mai departe contaminarea cu mercur din apele curgătoare în lanțul trofic până la animalele terestre.

• Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru

Mare parte din mercurul ce ajunge în sursele de apă provine din poluarea industrială și alte activități umane, dar poate proveni și din surse naturale. Odată ajunși în apă, microbii transformă elementul în metilmercur, o formă mult mai toxică.

Originea mercurului din sedimente a fost aceeași din lanțul trofic

Oamenii de știință sunt de părere că păianjenii de-a lungul lacurilor și râurilor pot fi o posibilă legătură în procesul de contaminare dintre sursele de apă și animalele ce trăiesc în mare parte la sol, cum ar fi păsările și liliecii, care se hrănesc cu insecte.

Cercetătorii au colectat păianjeni de-a lungul a doi afluenți pentru Lake Superior (SUA) și au extras sedimente, larve de libelule și pești din aceste surse de apă. Apoi, echipa a măsurat și identificat sursele de mercur, inclusiv contaminarea industrială directă, precipitațiile și aluviunile.

Echipa a observat că originea mercurului din sedimente a fost aceeași din lanțul trofic acvatic. Spre exemplu, atunci când sedimentele conțineau un nivel ridicat de mercur industrial, la fel se întâmpla și cu larvele de libelule, păianjeni și pești, arată EurekAlert.

Indicii despre sursele de contaminare cu mercur din mediu

Având în vedere datele obținute, cercetătorii au explicat că păianjenii ar putea indica modul în care poluarea cu mercur trece din mediile acvatice în cele de faună terestră. Implicația este că păianjenii ce trăiesc în apropiere de ape ascund indicii despre sursele de contaminare cu mercur din mediu. Astfel, aceștia ar putea fi un instrument de monitorizare.

Cercetătorii au mai colectat și analizat țesuturi de la alte două tipuri de arahnide. O analiză comparativă a arătat că sursele de mercur au variat, iar echipa a atribuit rezultatele strategiilor de hrănire. Unii păianjeni vânează în apropiere de apă dar în principal la sol, în timp ce alții se hrănesc cu insecte atât acvatice, cât și terestre. Rezultatele sugerează că unii păianjeni pot ajuta la monitorizarea contaminanților acvatici.

Studiul a fost publicat în Environmental Science & Technology Letters.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce au păianjenii 8 picioare?

Oamenii de știință au descoperit că păianjenii își pierd vederea atunci când mor de foame

Noi specii de păianjeni au fost descoperite în peșterile din Israel

Cum își țes păianjenii pânza pe întuneric? Inteligența artificială a dezvăluit detalii fără precedent