Home » Știință » O echipă de cercetători a găsit microbi vii într-o rocă veche de 2 miliarde de ani

O echipă de cercetători a găsit microbi vii într-o rocă veche de 2 miliarde de ani

O echipă de cercetători a găsit microbi vii într-o rocă veche de 2 miliarde de ani
Credit: Y. Suzuki, S. J. Webb, M. Kouduka et al. 2024/ Microbial Ecology
Publicat: 09.10.2024

Au fost descoperiți microbi care trăiesc într-o rocă veche de 2 miliarde de ani. Roca a fost excavată din Complexul Magmatic Bushveld din Africa de Sud, o zonă cunoscută pentru bogatele sale zăcăminte de minereuri. Acesta este cel mai vechi exemplu de microbi vii găsiți în roci antice.

Echipa implicată în studiu s-a bazat pe lucrările sale anterioare pentru a perfecționa o modalitate care implică trei tipuri de imagistică – spectroscopie în infraroșu, microscopie electronică și microscopie fluorescentă – pentru a confirma faptul că microbii erau indigeni în proba de carotă antică și nu erau cauza contaminării în timpul procesului de prelevare și de studiu.

Lucrarea este publicată în revista Microbial Ecology.

Cercetările asupra acestor microbi ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine evoluția foarte timpurie a vieții, precum și căutarea vieții extraterestre în eșantioane de roci de aceeași vârstă aduse de pe Marte.

În adâncurile Pământului se află ceva străvechi și viu. Colonii de microbi trăiesc în roci aflate mult sub suprafață, reușind cumva să supraviețuiască timp de mii, chiar milioane de ani.

Aceste organisme minuscule și rezistente par să trăiască într-un ritm mai lent, evoluând cu greu de-a lungul timpului geologic și oferindu-ne astfel o șansă de a arunca o privire înapoi în timp. Acum, cercetătorii au găsit microbi vii într-o mostră de rocă datată la 2 miliarde de ani vechime.

O zonă cunoscută pentru bogatele sale zăcăminte de minereuri

„Nu știam dacă rocile vechi de 2 miliarde de ani sunt locuibile. Până acum, cel mai vechi strat geologic în care fuseseră găsite microorganisme vii era un depozit vechi de 100 de milioane de ani de sub fundul oceanului, așa că aceasta este o descoperire foarte interesantă. Prin studierea ADN-ului și a genomului unor astfel de microbi, am putea înțelege evoluția vieții foarte timpurii pe Pământ”, a declarat Yohey Suzuki, autor principal și profesor asociat la Graduate School of Science de la Universitatea din Tokyo.

Eșantionul de rocă a fost prelevat din Bushveld Igneous Complex (BIC), o intruziune stâncoasă din nord-estul Africii de Sud care s-a format atunci când magma s-a răcit lent sub suprafața Pământului.

BIC acoperă o suprafață de aproximativ 66 000 de kilometri pătrați (aproximativ de mărimea Irlandei), variază în grosime cu până la 9 km și conține unele dintre cele mai bogate zăcăminte de minereuri de pe Pământ, inclusiv aproximativ 70% din platina extrasă din lume, scrie Phys.org.

Datorită modului în care s-a format și a deformațiilor sau schimbărilor minime care au avut loc de atunci, se crede că BIC a oferit un habitat stabil pentru ca viața microbiană antică să continue până în prezent.

Echipa a descoperit celule microbiene vii

Cu ajutorul International Continental Scientific Drilling Program, o organizație non-profit care finanțează explorarea siturilor geologice, echipa a obținut o mostră de rocă de 30 de centimetri lungime din aproximativ 15 metri sub pământ.

Roca a fost tăiată în felii subțiri și analizată, moment în care echipa a descoperit celule microbiene vii, înmagazinate dens în fisurile din rocă. Orice spațiu din apropierea acestor fisuri era acoperit cu argilă, făcând imposibilă ieșirea organismelor sau intrarea altor obiecte.

Echipa s-a bazat pe o tehnică pe care o dezvoltase anterior pentru a confirma că microbii erau originari din proba de rocă și nu au apărut în urma contaminării în timpul procesului de foraj sau de examinare.

Prin colorarea ADN-ului celulelor microbiene și utilizarea spectroscopiei în infraroșu pentru a analiza proteinele din microbi și din argila înconjurătoare, cercetătorii au putut confirma că microorganismele erau vii și nu erau contaminate.

Vă recomandăm să mai citiți și:

De ce vrea NASA să tragă cu gloanțe spre Lună și Marte?

Cu ce este acoperită suprafața planetei Marte? Cercetătorii de la MIT au descoperit ceva uluitor

O rocă bizară de pe Marte nu seamănă cu nimic văzut până acum pe Planeta Roșie

Roverul Perseverance a descoperit ceva nemaivăzut pe Marte până acum

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum te afectează nervii la volan în situațiile-limită?
Cum te afectează nervii la volan în situațiile-limită?
Cea mai bună țară în care să te retragi la pensie
Cea mai bună țară în care să te retragi la pensie
Descoperirea explozivă făcută sub vulcanul Masaya
Descoperirea explozivă făcută sub vulcanul Masaya
Un val de atacuri cibernetice a lovit Japonia. Câți oameni au fost afectați?
Un val de atacuri cibernetice a lovit Japonia. Câți oameni au fost afectați?
Iată meniul care încetinește îmbătrânirea, inspirat direct din studiile științifice
Iată meniul care încetinește îmbătrânirea, inspirat direct din studiile științifice
Cine a inventat termenii „UFO” și „extraterestru”? Povestea cuvintelor folosite pentru misterele cerului
Cine a inventat termenii „UFO” și „extraterestru”? Povestea cuvintelor folosite pentru misterele cerului
Cercetătorii au descoperit o nouă cauză a hipertensiunii arteriale și o cale de a o trata
Cercetătorii au descoperit o nouă cauză a hipertensiunii arteriale și o cale de a o trata
De ce au testat oamenii de știință panouri solare colorate? Nu este vorba doar despre aspect!
De ce au testat oamenii de știință panouri solare colorate? Nu este vorba doar despre aspect!
Ce anume îi face pe oameni să nu revină într-un restaurant?
Ce anume îi face pe oameni să nu revină într-un restaurant?
Care este legătura dintre pisici și fericire?
Care este legătura dintre pisici și fericire?
Problemă importantă în sistemele de educație: care este portretul profesorului european?
Problemă importantă în sistemele de educație: care este portretul profesorului european?
Tinerii beau mai puțin, dar cei între 50 și 64 de ani beau tot mai mult
Tinerii beau mai puțin, dar cei între 50 și 64 de ani beau tot mai mult
Misterul din adâncuri: de ce Marea Neagră este unică în lume și cum o monitorizează cercetătorii?
Misterul din adâncuri: de ce Marea Neagră este unică în lume și cum o monitorizează cercetătorii?
Primul anunț al săptămânii Nobel: cine a primit Premiul Nobel pentru Medicină 2026
Primul anunț al săptămânii Nobel: cine a primit Premiul Nobel pentru Medicină 2026
Moștenim traumele strămoșilor? Unde se termină știința și începe pseudoștiința
Moștenim traumele strămoșilor? Unde se termină știința și începe pseudoștiința
Urmele biologice rămase pe avioane. Cum identifică cercetătorii păsările pentru a preveni accidentele
Urmele biologice rămase pe avioane. Cum identifică cercetătorii păsările pentru a preveni accidentele
Trei cercetători de la OpenAI, concediați pentru gestionarea necorespunzătoare a unor „informații sensibile”. Ce ar fi făcut aceștia?
Trei cercetători de la OpenAI, concediați pentru gestionarea necorespunzătoare a unor „informații sensibile”. Ce ...
Chiar dacă AI-ul este profitabil, majoritatea companiilor nu reușesc să-l scaleze
Chiar dacă AI-ul este profitabil, majoritatea companiilor nu reușesc să-l scaleze