Mințile noastre ar procesa limbajul la fel ca Inteligența Artificială

Un studiu recent a descoperit asemănări fascinante între modul în care modelele de Inteligență Artificială (AI) și mințile noastre ar procesa limbajul.

Publicată în Nature Communications, cercetarea sugerează că creierul, asemenea sistemelor de Inteligență Artificială precum GPT-2, ar putea utiliza un spațiu continuu și sensibil la context pentru a deriva semnificația limbajului.

• Oamenii de știință au dezvoltat o nouă metodă de a „asculta” limbajul ascuns al creierului
• Un psiholog explică de ce unele cântece ne rămân „blocate” în minte

Această descoperire ar putea schimba fundamental înțelegerea modului în care mințile noastre ar procesa limbajul.

Mințile noastre ar procesa limbajul la fel ca Inteligența Artificială

Studiul a fost condus de dr. Ariel Goldstein, de la Departamentul de Științe Cognitive și ale Creierului și Școala de Afaceri a Universității Ebraice din Ierusalim, în colaborare cu Google Research din Israel și cu Școala de Medicină a Universității din New York (SUA).

Spre deosebire de modelele lingvistice tradiționale bazate pe reguli fixe, modelele avansate precum GPT-2 folosesc rețele neuronale pentru a crea „spații de încorporare”, adică reprezentări vectoriale de înaltă dimensiune care surprind relațiile dintre cuvinte în diferite contexte. Acest mecanism le permite modelelor să interpreteze un cuvânt diferit în funcție de textul înconjurător, oferind o înțelegere mai nuanțată. Echipa lui Goldstein a investigat dacă creierul uman folosește metode similare pentru procesarea limbajului, scrie Medical Xpress.

Cercetătorii au înregistrat activitatea neuronală din girusul frontal inferior, o regiune cunoscută pentru procesarea limbajului, la participanți care ascultau un podcast de 30 de minute. Cartografiind fiecare cuvânt pe o „încorporare cerebrală” specifică acestei regiuni, oamenii de știință au observat că aceste reprezentări neurale afișau tipare geometrice similare cu spațiile contextuale ale modelelor lingvistice avansate.

Studiul ar putea influența neuroștiința

În mod remarcabil, această geometrie comună i-a permis echipei să prezică răspunsurile creierului la cuvinte necunoscute anterior, folosind o metodă denumită „zero-shot inference”. Acest lucru sugerează că creierul ar putea să se bazeze pe relațiile contextuale dintre cuvinte, mai degrabă decât pe semnificații fixe, reflectând adaptabilitatea modelelor de învățare profundă.

„Descoperirile noastre sugerează o tranziție de la reprezentările simbolice și bazate pe reguli din creier la un sistem continuu, condus de context. Am observat că încorporările contextuale, similare celor din modelele lingvistice avansate, se aliniază mai bine cu activitatea neuronală decât reprezentările statice, avansând înțelegerea procesării limbajului în creier”, explică dr. Goldstein.

Studiul indică faptul că creierul actualizează dinamic reprezentările limbajului în funcție de context, contestând teoriile psiholingvistice tradiționale care puneau accent pe procesarea bazată pe reguli. Acest lucru arată potențialul modelelor inspirate de AI de a aprofunda înțelegerea bazei neuronale a comprehensiunii limbajului.

Echipa intenționează să extindă cercetarea prin includerea unui eșantion mai mare și a unor înregistrări neuronale mai detaliate pentru a valida și extinde aceste concluzii. Prin conectarea Inteligenței Artificiale cu funcția cerebrală, acest studiu poate influența atât viitorul neuroștiinței, cât și al tehnologiilor de procesare a limbajului, deschizând calea către inovații în AI care reflectă mai bine cogniția umană.

Vă recomandăm să citiți și:

Ar putea „celulele zombi” din piele să ne îmbătrânească și creierul?

Testele pe animale, promițătoare pentru reîntinerirea inimii, chiar și după un atac de cord

Educația, ocupația și averea influențează riscul de deteriorare cognitivă

Sarcina poate trezi virusuri străvechi din ADN