Misterul unei substanțe albe și lipicioase adusă de apă pe o plajă din Canada, elucidat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atunci când chimistul Chris Kozak a pus în sfârșit mâna pe o mostră a misterioaselor formațiuni amorfe care au eșuat recent pe plajele din Newfoundland, Canada, proiectul „Unknown Glob” a început.

Kozak și o echipă de studenți absolvenți au avut la dispoziție noua clădire științifică și „facilitățile de talie mondială” ale Universității Memorial din Newfoundland pentru a efectua o serie de teste pe substanța gelatinoasă și albă.

• Otrăvirea câinilor ca formă de conflict între vecini. Ce spun psihologii despre acest tip de violență
• De ce izbucnim uneori în plâns atunci când cineva ne întreabă „Ce faci?”

„Primul lucru pe care l-am făcut a fost să o pipăi și să o miros”, a spus el.

„Pipăind-o, ne-am dat seama că era cu siguranță cauciucată”

Deși simple, observațiile inițiale i-au oferit lui Kozak o mulțime de informații cu care să lucreze, notează The Guardian.

„Pipăind-o, ne-am dat seama că era cu siguranță cauciucată, ca un aluat de pâine frământat. Am bănuit că era un polimer elastomer. Iar mirosul care se degaja era asemănător cu cel de la raionul cu solvenți din magazinul de bricolaj”, a completat el.

Timp de mai bine de o lună, locuitorii din cea mai estică provincie a Canadei au încercat să înțeleagă sursa a sute de astfel de bucăți albe și lipicioase care seamănă cu aluatul. Unele dintre pete erau la fel de mari ca farfuriile de masă.

Inițial, echipa lui Kozak a emis ipoteza că bucățile erau o spumă poliuretanică utilizată pentru izolarea bărcilor în industria pescuitului. Dar atunci când Kozak a efectuat teste în căutarea carbonului, hidrogenului, azotului și oxigenului – toate acestea fiind prezente în poliuretan – nu a găsit azot. De asemenea, nu a găsit nici sulf, eliminând atât poliuretanul, cât și eventualele materiale naturale.

Un mister care a îngrijorat atât locuitorii, cât și experții

Această constatare inițială a fost diferită de ceea ce Ministerul Mediului din Canada a transmis într-un comunicat de presă că materialul ar putea fi pe bază de plante. Apoi, Kozak a efectuat o spectroscopie în infraroșu și a găsit legături chimice în concordanță cu acetatul de polivinil, utilizat adesea ca adeziv în industria navală.

Dar un test de spectrometrie de masă a constatat, de asemenea, că substanța avea caracteristici ale cauciucului sintetic. Această nouă descoperire a susținut teoria echipei conform căreia materialul era, cel mai probabil, un compozit de cauciuc butilic PVA, utilizat în industria petrolului și a gazelor pentru a curăța conductele care alimentează petrolul în cisterne.

Explicația a pus capăt unui mister care a îngrijorat atât locuitorii, cât și experții.

„Este ciudat că nimeni nu s-a gândit să apeleze la un chimist până foarte târziu. Toată lumea avea propriile opinii și speculații, dar nimeni nu a adoptat cu adevărat un punct de vedere științific și experimental”, a declarat Kozak.

Dar alte caracteristici ale acestor mase sunt îngrijorătoare. Deși nu este toxică și poate fi manipulată în siguranță, substanța este mai densă decât apa, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a acesteia s-a scufundat în adâncurile Atlanticului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Răcirea misterioasă a planetei Uranus, în sfârșit explicată! Ce se întâmplă cu gigantul de gheață?

O explozie misterioasă de culoare la animale a durat 100 de milioane de ani

O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase

Cel mai ambițios studiu al cerului de până acum ar putea dezvălui misterele materiei și energiei întunecate