„Copiii de piatră”, un fenomen rar ce se formează în corpul uman

Corpul uman este o entitate fascinantă și complexă. Totuși, este și vulnerabil, fiind expus la numeroase amenințări, atât din exterior, cât și din interior. În ce condiții apar „copiii de piatră”?

O strategie extrem de rară de protecție a corpului uman poate apărea în condiții neobișnuite și, din păcate, nefaste. Ocazional, un ovul fertilizat începe să se dezvolte în afara uterului, în cavitatea abdominală a mamei. Această situație, cunoscută sub numele de sarcină abdominală, este foarte periculoasă și poate fi fatală.

• Frica de abandon: rădăcini, manifestări și drumul spre vindecare
• Bullying între adulți: cum îl recunoști și ce poți face? Deși mai greu de recunoscut, efectele…

Ce sunt „copiii de piatră”? Într-un procentaj foarte mic de astfel de sarcini, corpul mamei reușește să se protejeze atunci când fătul moare prin transformarea acestuia în „piatră”.

Desigur, nu este vorba despre piatră propriu-zisă, ci mai degrabă despre metal. Organismul matern impregnează fătul cu mineralul metalic calciu, componenta principală a oaselor, într-un proces numit calcificare. Astfel, fătul este izolat în siguranță de corpul mamei, prevenind riscul de sepsis.

Cât de rari sunt „copiii de piatră”?

Termenul oficial pentru un făt calcificat este lithopedion, derivat din greaca veche și însemnând „copil de piatră”. Acest fenomen este extrem de rar, cel puțin în ceea ce privește cazurile descoperite, fiind documentat doar de câteva sute de ori în întreaga istorie a omenirii. Ceea ce îl face cu adevărat remarcabil este faptul că, de cele mai multe ori, fătul calcificat poate rămâne nedetectat în corpul mamei timp de ani sau chiar decenii întregi. Descoperirea poate avea loc abia după menopauză sau, în unele cazuri, post-mortem, scrie Science Alert.

Mama poate chiar să nască alți copii, fără să fie conștientă de prezența resturilor fetale calcificate.

Se estimează că lithopedionul apare în 1,5-1,8% dintre sarcinile abdominale, însă cazurile documentate sunt mult mai puține.

Sarcina abdominală este o formă de sarcină ectopică, în care embrionul fertilizat se implantează în afara uterului. Cea mai comună formă de sarcină ectopică are loc în trompa uterină, dar ovarele sau colul uterin pot fi, de asemenea, locații de implantare.

Aproximativ 2% dintre toate sarcinile sunt ectopice, dintre care se estimează că 0,6-4% sunt abdominale. Deși sunt periculoase, iar fătul nu supraviețuiește de obicei, în cazuri rare, o sarcină abdominală poate rezulta într-un copil născut viu, de obicei prematur.

Un studiu din 2023 estimează că la nivel global apar 208 milioane de sarcini anual. Conform acestor date, și luând în considerare estimările inferioare ale ratei sarcinilor abdominale și ale lithopedioanelor, aproximativ 374 de sarcini ar trebui să rezulte anual în „copii de piatră”.

Totuși, un studiu din 2019 arată că mai puțin de 300 de cazuri de lithopedion au fost documentate în 400 de ani de istorie.

Este posibil să existe cazuri nediagnosticate. Unele lithopedioane au fost descoperite în morminte antice, cel mai vechi datând din 1100 î.Hr.

Un fenomen care devine din ce în ce mai rar

Conform unei analize din 1949 a 128 de cazuri, vârsta medie la care o mamă este descoperită purtând un lithopedion este de 55 de ani.

În 1996, un raport a detaliat descoperirea unui lithopedion la o pacientă de 85 de ani, care născuse patru copii înainte de un „avort incomplet” la vârsta de 41 de ani, continuând să trăiască decenii fără să știe că resturile fetale rămăseseră în abdomenul său.

Un raport din 2000 a descris fenomenul la o pacientă de 80 de ani. În 2014, un alt raport a documentat un lithopedion la o pacientă de 77 de ani, care credea că nu fusese niciodată însărcinată. În 2016, un caz similar a fost descoperit post-mortem la o femeie de 87 de ani.

Datorită standardelor tot mai ridicate în îngrijirea ginecologică și obstetrică, experții consideră că fenomenul devine tot mai rar. Sarcinile abdominale sunt identificate mai devreme și tratate înainte ca fătul să ajungă la punctul de calcificare.

Vă recomandăm să citiți și:

De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an

De ce uneori zăpada pare albastră?

De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool

De ce sunt basmele benefice pentru sănătatea copiilor?