Astronomii au găsit rămășițe masive de supernovă uimitor de aproape de Pământ

O echipă internațională de astronomi a investigat rămășițe masive de supernovă, denumite G278.94+1.35. Ce au descoperit cercetătorii?

Rezultatele studiului, publicate pe serverul de pre-printuri arXiv, oferă informații suplimentare despre proprietățile acestei rămășițe.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

Rămășițele de supernove (SNR) sunt structuri difuze și în expansiune care rezultă în urma exploziei unei supernove. Acestea conțin material ejectat de explozie, dar și materie interstelară care a fost captată de unda de șoc generată de steaua explodată.

G278.94+1.35: rămășițe masive de supernovă

G278.94+1.35 sunt rămășițe masive de supernovă din Calea Lactee, descoperite în 1988. Diametrul lor linear era estimat la aproximativ 320 de ani-lumină, iar vârsta la circa 1 milion de ani. Distanța față de Pământ era inițial estimată la aproximativ 8.800 de ani-lumină.

Recent, o echipă condusă de Miroslav D. Filipović, de la Universitatea Western Sydney (Australia), a realizat observații cu ajutorul Australian Square Kilometer Array Pathfinder (ASKAP), în cadrul proiectului ASKAP-Evolutionary Map of the Universe (EMU). În timpul acestor observații, cercetătorii au identificat întâmplător un obiect de mari dimensiuni, confirmat ulterior ca fiind G278.94+1.35, scrie Phys.org.

Echipa de cercetători a denumit aceste rămășițe „Diprotodon”, după un gen dispărut de marsupial australian din perioada Pleistocenului, care semăna cu un wombat gigantic.

„Am adoptat acest nume pentru G278.94+1.35 pentru a atrage atenția asupra acestui animal australian dispărut și a megafaunei preistorice din Australia, dar și pentru a crește conștientizarea despre rata actuală de extincție a mai multor specii din Australia. Având în vedere că G278.94+1.35 este posibil printre cele mai mari resturi de supernove, este potrivit să le comparăm cu cel mai mare wombat, Diprotodon”, au explicat astronomii.

Descoperiri cheie

Imaginile obținute cu ASKAP-EMU au relevat că G278.94+1.35 are o dimensiune unghiulară de maximum 200 x 194 minute de arc, ceea ce îi corespunde unui diametru de 512 x 495,5 ani-lumină. Totuși, datele ulterioare au arătat că aceste rămășițe sunt mult mai aproape decât se credea anterior, la aproximativ 3.300 de ani-lumină de Pământ. Acest lucru sugerează o dimensiune fizică mai mică, de aproximativ 189 x 182 ani-lumină.

Diprotodon se află în faza radiativă a evoluției, iar forma sa aproape circulară indică faptul că rămășița continuă să se extindă. Echipa estimează că steaua care a generat aceste rămășițe a avut o masă de aproximativ 15 mase solare. Energia cinetică a acestor SNR este evaluată la 500 quindecilioane de erg. Indicele spectral a fost măsurat la aproximativ -0,55, o valoare tipică pentru SNR-urile de tip shell observate în Calea Lactee.

Aceste descoperiri contribuie la înțelegerea evoluției rămășițelor de supernove și a modului în care aceste structuri influențează mediul interstelar din jur.

Vă recomandăm să citiți și:

Primele rezultate ale experimentelor NASA privind eclipsele solare

Oamenii de știință spun că ceva ar fi vizitat Sistemul Solar și ar fi rearanjat planetele

O nouă teorie propune că informația poate scăpa din găurile negre

Lichidul antic de pe Marte nu ar fi fost doar apă. Ce au descoperit acum cercetătorii?