Astronomii au surprins o imagine fără precedent a unei găuri negre supermasive în acțiune

Nucleele galactice active sunt găuri negre supermasive aflate în centrul anumitor galaxii. Pe măsură ce materia cade în aceste găuri negre, se eliberează cantități enorme de energie, făcând din nucleele galactice active, sau AGN, unul dintre cele mai energetice fenomene care pot fi observate în spațiu.

Astronomii de la Universitatea din Arizona au produs acum imaginile directe cu cea mai înaltă rezoluție realizate vreodată ale unui AGN în infraroșu, utilizând Large Binocular Telescope Interferometer.

• Frica de abandon: rădăcini, manifestări și drumul spre vindecare
• Bullying între adulți: cum îl recunoști și ce poți face? Deși mai greu de recunoscut, efectele…

În studiu au fost implicați și cercetători de la Institutul Max Planck pentru Astronomie din Germania. Descoperirile sunt publicate în revista Nature Astronomy.

„Large Binocular Telescope Interferometer poate fi considerat primul telescop extrem de mare, așa că este foarte interesant să dovedim că acest lucru este posibil”, a declarat Jacob Isbell, cercetător postdoctoral asociat la U of A Steward Observatory și autorul principal al lucrării.

Cantități enorme de energie

Fiecare galaxie are în centru o gaură neagră supermasivă. Unele dintre aceste găuri negre sunt considerate active, în timp ce altele sunt inactive, în funcție de cât de repede cade material pe ele, a spus Isbell. În jurul găurii negre există un disc care strălucește mai puternic cu cât există mai mult material.

Dacă acest disc de acreție strălucește suficient de puternic, se numește gaură neagră supermasivă activă. AGN care există în galaxia NGC 1068, care se învecinează cu Calea Lactee, este una dintre cele mai apropiate care este considerată activă.

Marele Telescop Binocular este situat pe Mount Graham, la nord-est de Tucson. Acesta operează cele două oglinzi de 8,4 metri în mod independent, funcționând în esență ca două telescoape separate montate unul lângă altul, scrie EurekAlert.

Interferometrul combină lumina de la ambele oglinzi, permițând observații cu o rezoluție mult mai mare decât ar fi posibil cu fiecare oglindă în parte. Această tehnică de imagistică a fost utilizată cu succes în trecut pentru a studia vulcanii de pe suprafața lui Io, luna lui Jupiter.

Rezultatele obținute cu Jupiter i-au încurajat pe cercetători să folosească interferometrul pentru a observa un AGN.

Fiecare galaxie are în centru o gaură neagră supermasivă

„AGN-ul din galaxia NGC 1068 este deosebit de strălucitor, așa că a fost ocazia perfectă de a testa această metodă”, a declarat Isbell. Prin intermediul interferometrului, echipa a reușit să observe mai multe fenomene cosmice care au loc simultan în AGN.

Discul luminos din jurul găurii negre supermasive eliberează multă lumină, care împinge praful ca pe multe pânze mici, un fenomen cunoscut sub numele de presiunea radiațiilor. Imaginile au evidențiat un vânt prăfos, care se scurge în afară, cauzat de presiunea radiațiilor.

În același timp, mai departe, exista o mulțime de material care era mult mai strălucitor decât ar fi trebuit să fie, având în vedere că era iluminat doar de discul de acreție strălucitor. Comparând noile imagini cu observațiile anterioare, cercetătorii au putut lega această descoperire de un jet radio care străbate galaxia, lovind și încălzind nori de gaz molecular și praf. Reacția jetului radio este interacțiunea dintre jeturile puternice de radiații și particule emise de găurile negre supermasive și mediul înconjurător.

Studiul arată că mediile AGN pot fi complexe, iar noile descoperiri ajută la o mai bună înțelegere a interacțiunii AGN cu galaxiile lor gazdă.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Astronomii au observat străfulgerări de raze X de la o gaură neagră supermasivă din apropiere

O gaură neagră uriașă emite raze gamma de miliarde de ori mai puternice decât lumina vizibilă

O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”

O explozie rară de raze gamma, declanșată de gaura neagră supermasivă din centrul Messier 87