Cum este afectat creierul de tulburările și privarea de somn?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tulburările de somn și privarea de somn lasă urme diferite în creier. Între 20% și 35% din populație suferă de tulburări cronice de somn, iar în rândul vârstnicilor, acest procentaj poate ajunge la 50%. Mai mult, aproape orice adolescent sau adult a experimentat, la un moment dat, lipsa acută de somn. Motivele sunt multiple: de la nopți pierdute petrecând sau muncind, până la îngrijirea apropiaților ori timpul petrecut pe telefon.

Tulburările de somn și privarea de somn lasă urme diferite în creier. Cercetătorii de la Centrul de Cercetare Jülich din Germania au publicat recent un meta-studiu în care arată că regiunile cerebrale implicate în privarea de somn pe termen scurt diferă semnificativ de cele afectate de tulburările cronice de somn.

Studiul este disponibil în JAMA Psychiatry.

„Somnul deficitar este unul dintre cei mai importanți, dar și modificabili, factori de risc pentru afecțiunile psihice, mai ales la adolescenți și vârstnici”, spune dr. Masoud Tahmasian, coordonatorul studiului.

Tulburările de somn și privarea de somn lasă urme diferite în creier. Ce au găsit oamenii de știință?

Echipa a analizat date din 231 de studii cerebrale, comparând pacienți cu tulburări cronice de somn cu persoane sănătoase și indivizi odihniți cu cei privați temporar de somn.

În tulburările cronice de somn (insomnie, apnee în somn, narcolepsie), s-au observat modificări în cortexul cingular anterior, amigdala dreaptă și hipocamp, regiuni asociate cu emoțiile, memoria, deciziile și percepțiile senzoriale. Aceste zone le corespund simptomelor precum oboseală cronică, probleme de memorie, instabilitate emoțională și chiar depresie, scrie Medical Xpress.

„Modificările arată clar de ce cei cu tulburări de somn suferă de simptome precum epuizare, schimbări de dispoziție sau dificultăți cognitive”, explică Gerion Reimann, autor principal al studiului.

În cazul privării de somn pe termen scurt, schimbările s-au produs în talamusul drept, implicat în reglarea temperaturii, mișcare și percepția durerii, ceea ce explică de ce ne simțim mai sensibili la frig, mai puțin atenți și mai puțin coordonați după o noapte albă.

„Este pentru prima dată când demonstrăm clar că cele două tipuri de probleme de somn afectează regiuni complet diferite ale creierului”, subliniază Reimann.

Implicații majore pentru tratament

Aceste rezultate deschid calea pentru terapii mai țintite. Se pot investiga, de exemplu, efectele tratamentelor non-farmacologice (precum terapia cognitiv-comportamentală sau CPAP în apnee) în comparație cu medicamentele.

„Tulburările cronice de somn cresc riscul de depresie, anxietate, Alzheimer și alte forme de demență. Acum știm ce zone ale creierului să vizăm în prevenție și tratament”, adaugă Reimann.

Vă recomandăm să citiți și:

Un nou studiu a descoperit că femeile aud mai bine decât bărbații

Un test arată că alcoolul provoacă leziuni cerebrale pe termen lung

Declinul cognitiv apare mai devreme la persoanele cu insuficiență cardiacă

Cercetătorii au creat pielea umană imprimată pentru a înlocui testarea pe animale