Plantele terestre au sprijinit fotosinteza globală între 2003 și 2021, compensând parțial scăderea din oceane

Sursa foto: Shutterstock

Publicat: 16.08.2025

Plantele de pe uscat au determinat o creștere a fotosintezei globale în perioada 2003–2021, tendință atenuată de o ușoară scădere a fotosintezei algelor marine, potrivit unui studiu recent. Rezultatele pot sprijini evaluările de sănătate planetară, managementul ecosistemelor și strategiile de combatere a schimbărilor climatice.

Fotosinteza, procesul prin care organismele folosesc lumina solară pentru a produce hrană, este esențială pentru viață pe Pământ. Producătorii primari, plantele și algele, transformă carbonul din aer în materie organică, dar îl și eliberează prin respirație autotrofă. Diferența dintre carbonul fixat și cel eliberat reprezintă producția primară netă (PPN), indicator ce reflectă energia disponibilă pentru întreaga rețea trofică, potrivit EurekAlert.

„PPN determină sănătatea ecosistemelor, asigură hrană și fibre, contribuie la reducerea emisiilor și stabilizează clima”, explică Yulong Zhang, autor principal și cercetător la Duke University.

Cercetătorii au analizat date din șase seturi (trei pentru uscat, trei pentru oceane) din perioada 2003–2021, folosind măsurători de „verdeață” (clorofilă) combinate cu informații despre temperatură, lumină și nutrienți.

Rezultatele arată că, pe uscat, a fost o creștere a PPN cu 0,2 miliarde tone de carbon/an, în special în zone temperate și boreale, datorată prelungirii sezonului de vegetație, creșterii umidității locale, extinderii pădurilor și intensificării agriculturii.

În același timp, rezultatele pentru oceane au arătat o scădere medie de 0,1 miliarde tone de carbon/an, mai ales în regiunile tropicale și subtropicale ale Pacificului, unde temperaturile ridicate reduc amestecul de nutrienți necesari fitoplanctonului.

În ansamblu, creșterea de pe uscat a depășit declinul marin, ducând la o creștere globală netă de 0,1 miliarde tone de carbon/an.

Studiul arată și că oceanele influențează mai mult variațiile anuale ale PPN, în special în timpul fenomenelor climatice puternice precum El Niño și La Niña. O serie de evenimente La Niña după 2015 a contribuit chiar la o inversare temporară a scăderii producției marine.

Autorii avertizează, însă, că declinul din oceanele tropicale și stagnarea din tropicele terestre pot afecta rețelele trofice, biodiversitatea și pescuitul, slăbind capacitatea regiunilor tropicale de a acționa ca rezervoare de carbon.

„Rămâne de văzut cât timp și în ce măsură plantele terestre pot compensa pierderile din oceane. Monitorizarea integrată, pe termen lung, a ecosistemelor de pe uscat și din ape este vitală pentru sănătatea planetei și pentru politicile climatice”, spune Zhang.