Viața care ne înconjoară în toate formele ei încă are multe mistere pe care suntem nerăbdători să le aflăm, cum ar fi, de exemplu, dacă plantele pot auzi.
Așadar, este adevărat că plantele pot auzi? Răspunsul este: da.
Oamenii de știință au demonstrat că plantele expuse la sunetul bâzâitului albinelor și-au crescut concentrația de zahăr cu până la 20%, potrivit Britannica.
Afirmațiile pseudoștiințifice potrivit cărora muzica ar ajuta plantele să crească circulă de zeci de ani, deși dovezile în acest sens sunt cel mult îndoielnice. Cu toate acestea, cercetările sugerează că unele plante ar putea fi capabile să perceapă sunete, cum ar fi cel al apei care trece printr-o țeavă sau bâzâitul insectelor.
Într-un studiu, Monica Gagliano, biolog evoluționist la Universitatea din Australia de Vest, împreună cu echipa sa, a realizat un experiment folosind răsaduri de mazăre plantate în ghivece în formă de „Y” întors. Unul dintre brațele fiecărui ghiveci era introdus fie într-o tavă cu apă, fie într-un tub de plastic prin care curgea apă; celălalt braț conținea doar pământ uscat. Rădăcinile au crescut spre brațul în care se auzea apa curgând, indiferent dacă aceasta era la vedere sau ascunsă în tub. „Pur și simplu știau că acolo este apă, chiar dacă singurul indiciu era sunetul produs de curgerea acesteia prin țeavă”, explică Gagliano.
Totuși, când plantele au avut de ales între tubul cu apă și un sol umed, rădăcinile au preferat direcția cu umiditate. Autoarea presupune că plantele folosesc undele sonore pentru a detecta apa de la distanță, dar, odată ce se apropie, se ghidează mai degrabă după gradul de umezeală din sol, scrie Scientific American.
Acest studiu, publicat în Oecologia, nu este primul care sugerează că plantele pot detecta și interpreta sunetele. Un studiu din 2014 a demonstrat că planta Arabidopsis poate distinge între sunetele produse de o omidă care roade și vibrațiile cauzate de vânt, iar atunci când „auzea” înregistrarea unei insecte care se hrănea, planta producea mai mulți compuși toxici.
„Tindem să subestimăm plantele pentru că reacțiile lor nu sunt mereu evidente pentru ochiul nostru. Dar frunzele sunt, de fapt, detectoare extrem de sensibile la vibrații”, afirmă Heidi M. Appel, autoarea principală a studiului și specialistă în știința mediului la Universitatea din Toledo (SUA).
Un alt indiciu că plantele „aud” vine din fenomenul de „polenizare prin vibrație”, în care bâzâitul unei albine la o frecvență anume stimulează eliberarea polenului.
Michael Schöner, biolog la Universitatea din Greifswald (Germania), care nu a participat la cercetare, crede că plantele ar putea avea structuri care să le permită să perceapă sunetele. „Vibrațiile sonore ar putea declanșa răspunsuri în plante prin intermediul unor mecanoreceptori. aceștia ar putea fi structuri foarte fine, asemănătoare unor perișori, orice ar funcționa ca o membrană”, explică el.
Aceste descoperiri ridică întrebări cu privire la efectele poluării fonice asupra plantelor, nu doar asupra animalelor, observă Gagliano: „Zgomotul ar putea perturba canalele de comunicare dintre plante, mai ales atunci când acestea trebuie să se avertizeze una pe alta despre prezența insectelor.”
Vești bune: populațiile de țestoase marine din lume au început să-și revină
Oamenii de știință au surprins imagini în adâncuri cu o creatură bizară cu „codițe”
O specie de melc minuscul a fost botezată după Picasso
Insectele dispar din cauza agriculturii, arată o nouă cercetare