Un nou studiu schimbă tot ce știam despre modul în care funcționează memoria

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu privind modul în care diferite părți ale memoriei funcționează în creier a arătat că aceleași arii cerebrale sunt implicate în recuperarea diferitelor tipuri de informații. Descoperirile ar putea redefini modul în care memoria este înțeleasă și studiată.

Cercetătorii de la Școala de Psihologie a Universității din Nottingham și de la Unitatea de Științe ale Cogniției și Creierului de la Universitatea din Cambridge au examinat memoria episodică și cea semantică, combinând date bazate pe sarcini cu RMN funcțional (fMRI).

Aceștia au demonstrat că nu există nicio diferență în activitatea neurală între recuperarea semantică și cea episodică reușită. Rezultatele au fost publicate în Nature Human Behaviour.

Memoria episodică se referă la capacitatea de a ne aminti un eveniment trecut care s-a petrecut într-un anumit context spațial și temporal. Acest tip de memorie susține capacitatea umană de a re-experimenta evenimente din trecut, ca o formă de „călătorie mentală în timp”. Memoria semantică, pe de altă parte, se referă la capacitatea de a ne aminti fapte și cunoștințe generale despre lume, care sunt recuperate independent de contextul lor spațial sau temporal original.

În acest studiu, echipa a examinat modul în care informațiile asociate cu memoria episodică și cea semantică sunt procesate și stocate, folosind sarcini strâns corelate.

Descoperirile ar putea redefini modul în care memoria este înțeleasă

Cei 40 de participanți au trebuit să evoce asocieri între logo-uri și nume de mărci, unde asocierile corespundeau fie unor cunoștințe din lumea reală (sarcina semantică), fie fuseseră învățate într-o etapă inițială a studiului (sarcina episodică).

Scanarea fMRI a fost utilizată în timp ce participanților li s-a cerut să își amintească detalii despre marca asociată din cunoștințele lor anterioare (sarcina semantică) sau detalii despre asocierea din faza de studiu (sarcina episodică).

Metoda folosită, adică imagistica prin Rezonanță Magnetică funcțională, este o tehnică neinvazivă de imagistică cerebrală care mapează activitatea creierului prin detectarea schimbărilor în fluxul sanguin. Aceasta arată care zone sunt active în timpul unor sarcini precum vorbirea, mișcarea sau gândirea, creând hărți 3D dinamice.

„Am fost foarte surprinși de rezultatele acestui studiu, deoarece o tradiție de cercetare îndelungată sugera că ar exista diferențe în activitatea cerebrală între recuperarea episodică și cea semantică. Dar când am folosit neuroimagistica, am descoperit că această distincție nu există și că există o suprapunere considerabilă în regiunile creierului implicate în ambele tipuri de recuperare a memoriei”, a explicat Dr. Roni Tibon, profesor asistent la Școala de Psihologie și coordonator al studiului.

O mai bună înțelegere a bolilor precum demența și Alzheimer

„Aceste descoperiri ar putea ajuta la o mai bună înțelegere a bolilor precum demența și Alzheimer, deoarece putem începe să vedem că întregul creier este implicat în diferite tipuri de memorie, astfel încât pot fi dezvoltate intervenții care să susțină această viziune.”

Deoarece, timp de mulți ani, memoriile episodice și semantice au fost considerate entități distincte, acestea au fost explorate separat. Consecința a fost o lipsă de studii care să analizeze ambele sisteme simultan.

„Pe baza a ceea ce știam deja din cercetările anterioare, ne așteptam cu adevărat să vedem diferențe majore în activitatea cerebrală, dar orice diferență observată a fost foarte subtilă. Cred că aceste rezultate ar trebui să schimbe direcția de deplasare pentru acest domeniu de cercetare și sperăm să deschidă un nou interes în a privi ambele laturi ale memoriei și modul în care acestea lucrează împreună”, mai spune Dr. Tibon, potrivit EurekAlert.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Tinerii au tot mai multe probleme de memorie, indică date alarmante

Tinerii au tot mai multe probleme de memorie

Cum ne ajută muzica să avem o memorie mai bună?

Dozele mari de medicamente pentru memorie pot avea un efect nedorit