Dozele mari de medicamente pentru memorie pot avea un efect nedorit

Un studiu inovator publicat în revista Nature Communications explică de ce medicamentele destinate îmbunătățirii memoriei de lucru pot avea efecte complet opuse atunci când sunt administrate în doze mari.

Cercetarea, coordonată de Institutul de biochimie și biologie celulară al Consiliului Național de Cercetare din Italia (Cnr-Ibbc), în colaborare cu alte instituții prestigioase, a descoperit mecanismul paradoxal prin care medicamentele dopaminergice acționează asupra creierului, scrie Il Messaggero.

• Cum a ajuns un român să fie condamnat degeaba la închisoare în Belgia?
• Ce pot face românii cu brazii de Crăciun?

„O doză mică de medicamente dopaminergice poate extinde memoria dincolo de limita sa normală, acționând asupra unei regiuni subcorticale: striatul. Totuși, crescând doza, medicamentul activează și cortexul prefrontal, care are un rol de control superior. Acest lucru provoacă suprimarea striatului, cauzând un deficit de memorie”, explică Elvira De Leonibus, cercetătoare la Cnr-Ibbc.

Medicamente „inteligente” capabile să se adapteze dinamic

Folosind tehnici avansate de manipulare a circuitelor cerebrale, echipa a demonstrat că inhibarea conexiunii dintre cortexul prefrontal și striat ar putea preveni efectele negative ale dozelor mari de medicamente.

Descoperirea are implicații majore pentru psihofarmacologia clinică, în special pentru tratamentul tulburărilor precum schizofrenia, asociate cu reducerea capacității memoriei de lucru. Studiul subliniază necesitatea dezvoltării unor medicamente „inteligente” capabile să se adapteze dinamic la starea de activare a circuitelor cerebrale.

„Pentru alegerea medicamentelor antipsihotice ar trebui să se țină cont de circuitele cerebrale implicate, nu doar de regiunile individuale”, subliniază cercetătorii implicați în acest proiect revoluționar, finanțat prin Planul național de recuperare și reziliență.