Cum ne-au transformat telefoanele și rețelele sociale

În 2003, cercetătorul în științe sociale BJ Fogg publica o carte remarcabilă, în care un singur dispozitiv portabil urma să devină telefon, sursă de informații, platformă de divertisment și organizator personal, adică un obiect fără de care utilizatorul s-ar simți „pierdut”

În acea carte (Persuasive Technology: Using Computers to Change What We Think and Do), autorul descria un viitor.

• Provocarea „50 de sărituri” din online. Când este periculos exercițiul?
• Alimentele ultraprocesate, comparate cu țigările: apel la legi mai aspre pentru protejarea sănătății publice

Fogg avertiza că aceste dispozitive vor funcționa ca „sisteme tehnologice persuasive”, capabile să sugereze, să încurajeze și să recompenseze comportamente. Patru ani mai târziu, Apple lansa primul iPhone, iar predicția devenea realitate. La Stanford University, Fogg preda cursuri de „design comportamental” care aveau să influențeze profund industria tehnologică.

Astăzi, îngrijorarea legată de timpul petrecut în fața ecranelor este mai mult decât actuală. Datele arată că tot mai mulți copii folosesc telefoane mobile și rețele sociale, dar dependența nu este întâlnită doar la tineri. Impactul psihologic al acestor tehnologii este intens dezbătut.

Psihologi precum Jonathan Haidt și Jean Twenge susțin că ele amplifică anxietatea, depresia și polarizarea socială. Alți cercetători, precum Pete Etchells și Amy Orben, consideră că dovezile sunt încă insuficiente pentru concluzii ferme, arată The Guardian.

Dincolo de disputele academice, experiența subiectivă a multor utilizatori indică un efect frecvent întâlnit: comportamente compulsive și o scădere a capacității de concentrare. Rețelele sociale și aplicațiile au „gamificat” nevoia umană de apartenență și statut, oferind recompense imprevizibile (aprecieri, distribuiri, comentarii) într-un mecanism comparat frecvent cu jocurile de noroc. Această imprevizibilitate, exact așa cum descria Fogg, alimentează dependența.

Consecințele sunt și sociale. Conflictele online, indignarea constantă și competiția tribală par să fi devenit trăsături dominante ale spațiului digital. Nu întâmplător, peste 60 de parlamentari britanici au cerut recent restricții pentru accesul minorilor la rețelele sociale, după modelul adoptat în Australia.

Privind spre viitor, îngrijorările se mută către inteligența artificială. Modele lingvistice precum ChatGPT sunt încă la început, dar evoluează rapid. Proiectele atribuite lui Sam Altman și Jony Ive, care vizează un „asistent AI” portabil, ridică miza. Concret, este vorba despre o tehnologie capabilă nu doar să ajute, ci să construiască o relație emoțională cu utilizatorul.

Așa cum anticipa BJ Fogg, tehnologiile care „sugerează, încurajează și recompensează” au puterea de a schimba ceea ce gândim și facem.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Consumul de știri pe social media și prețul plătit de mintea noastră

Ce este „patul-cartof”, viral în social media și de ce poate afecta somnul?

Studiu-pilot fără precedent în Marea Britanie privind limitarea accesului copiilor la rețelele sociale

De ce rețelele sociale sunt mai nocive pentru adolescente?