Consumul de știri pe social media și prețul plătit de mintea noastră

Se poate întâmpla ca atunci când deschizi telefonul, pentru „doar două minute”, să ajungi să derulezi zeci de titluri despre războaie, crize economice, dezastre naturale și conflicte politice. Unele sunt reale, altele exagerate, iar multe pot fi scoase din context. La final, chiar dacă ești mai informat, te poți considera și mai tensionat, o senzație care nu este o impresie subiectivă, ci un efect documentat al modului în care consumăm știri prin rețelele sociale. Spre deosebire de presa tradițională, social media nu este construită pentru înțelegere, ci pentru captarea atenției. Algoritmii prioritizează conținutul care provoacă reacții rapide, inclusiv furie, frică și indignare, pentru că acestea țin utilizatorii conectați mai mult timp. Conform cercetătorilor de la Universitatea Stanford, emoțiile negative cresc semnificativ probabilitatea de distribuire a unei postări, iar platformele „învață” rapid să le favorizeze.

Studiile arată că persoanele care își iau majoritatea informațiilor din social media raportează niveluri mai ridicate de anxietate și stres comparativ cu cei care citesc știri din surse tradiționale. Diferența nu ține doar de volum, ci de fragmentare. Creierul primește bucăți disparate de informație, fără context și fără timp de procesare, ceea ce menține sistemul nervos într-o stare de alertă constantă.

• Cea mai detaliată hartă cu substanța misterioasă care unește Universul
• „Rejection spreadsheets”. Pot o mie de refuzuri să te transforme într-un om de succes?

Specialiștii de la American Psychological Association vorbesc despre un fenomen numit doomscrolling: tendința de a consuma compulsiv știri negative, chiar și atunci când acestea afectează vizibil starea de bine. Paradoxul este că oamenii caută informația pentru a recâștiga un sentiment de control, dar ajung să se simtă mai neputincioși. Creierul reacționează la fluxul constant de pericole (conținut despre războaie, crize economice, violență, dezastre sau instabilitate politică) ca și cum ar fi amenințări imediate, deși majoritatea acestor evenimente nu ne influențează direct viața de zi cu zi.

Un alt efect subtil este oboseala empatică. Expunerea zilnică la suferință (imagini cu victime, povești dramatice, tragedii globale relatate pe bandă rulantă) poate duce, în timp, la o erodare a capacității de a simți empatie. Un studiu publicat în Computers in Human Behavior în 2021 arată că utilizatorii care consumă intens știri prin social media ajung fie să se simtă copleșiți emoțional, fie să se detașeze complet de ceea ce văd. Niciuna dintre aceste reacții nu este sănătoasă pe termen lung, pentru că alternează între supraîncărcare emoțională și anestezie afectivă.

Există și un impact cognitiv. Știrile distribuite pe platformele sociale sunt adesea scurte, fragmentare și construite pentru impact imediat. Creierul se obișnuiește cu acest tip de stimulare rapidă, iar toleranța pentru analize mai ample sau pentru gândire nuanțată scade treptat. Cercetătorii de la Universitatea Oxford, prin Reuters Institute for the Study of Journalism, arată că expunerea constantă la fluxuri fragmentate de informație este asociată cu scăderea capacității de concentrare și cu o stare persistentă de confuzie informațională, în care devine tot mai dificil să distingem ce este relevant de ceea ce este doar alarmant.

Pentru adolescenți și tineri, efectele sunt și mai pronunțate. Un raport din 2023 al Organizației Mondiale a Sănătății semnalează o corelație clară între consumul intens de conținut negativ pe rețelele sociale și creșterea simptomelor de anxietate și depresie în rândul tinerilor. Problema nu este existența știrilor în sine, ci lipsa filtrării, a contextului și a unui cadru de interpretare care să ajute la procesarea informației.

Asta nu înseamnă că soluția este ignorarea realității. Informația rămâne esențială într-o societate democratică. Diferența stă în modul de consum. Studiile arată că limitarea timpului petrecut pe social media pentru știri, alegerea deliberată a unor surse credibile și citirea materialelor în formate mai lungi reduc semnificativ impactul negativ asupra sănătății mintale. Pauzele regulate de la fluxul de știri permit sistemului nervos să iasă din starea de alertă continuă și să revină la un nivel de funcționare mai echilibrat.

Psihologii recomandă o regulă simplă: întreabă-te ce câștigi dintr-o informație înainte să o consumi. Te ajută să înțelegi mai bine lumea, să iei o decizie concretă sau doar îți amplifică neliniștea? Diferența dintre a fi informat și a fi suprasaturat emoțional este subtilă, dar esențială.

Știrile ne pot conecta la lume. Felul în care ajung la noi face, însă, toată diferența.

Surse:

https://hai.stanford.edu/news/the-data-behind-your-doom-scroll-how-negative-news-takes-over-your-feed

https://psycnet.apa.org/fulltext/2022-17934-001.html

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0747563214001137

https://www.researchgate.net/publication/378968243_Emotional_Effects_of_News_Consumption

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce este „patul-cartof”, viral în social media și de ce poate afecta somnul?

Dezinformarea din social media împinge bărbații spre terapii cu testosteron, de care nu au nevoie

De ce nu este bine ca părinții să posteze fotografii cu copiii pe social media?

De la disciplină digitală la nouă dependență. De ce un utilizator social media regretă că și-a limitat timpul petrecut pe Internet?