Ți-ai putea administra insulina fără ace? Iată ce a creat un cercetător!

Ți-ai putea administra insulina fără ace? Pentru multe persoane cu diabet, controlarea glicemiei înseamnă injecții zilnice cu insulină. Acum însă, cercetătorii au creat un gel pe bază de polimer care poate livra insulina prin piele, fără ace.

Ți-ai putea administra insulina fără ace? Gelul nou creat a normalizat glicemia la șoareci și porci diabetici în decurs de una până la două ore de la aplicare. Ulterior, valorile s-au menținut în limite normale timp de aproximativ 12 ore.

• Adolescenții de astăzi dorm mult mai puțin decât cei de la finalul anilor 2000
• Cercetătorii au dezvăluit cel mai vechi catalog stelar realizat vreodată

Soluția a fost descrisă într-un studiu publicat în revista Nature.

Viteza de acțiune și durata efectului sunt comparabile cu cele ale insulinei „bazale”, care asigură un nivel constant între mese și pe timpul nopții. Aceasta este folosită, de regulă, împreună cu insulină cu acțiune rapidă administrată în jurul meselor pentru a controla creșterile bruște ale glicemiei. Gelul este „elegant din punct de vedere mecanistic”, a declarat Suchetan Pal, profesor asociat și director al Laboratorului de Biomateriale de la Indian Institute of Technology Bhilai, care nu a fost implicat în studiu.

Cu acest gel, îți vei putea administra insulina fără ace

Deocamdată metoda este strict experimentală. Gelul a fost testat doar pe șoareci și porci, nu pe oameni. Pielea umană, variabilă ca grosime, conținut de grăsime și pH, ar putea reacționa diferit. Stratul exterior al pielii, stratul cornos, are doar 10-15 micrometri grosime, mai subțire decât un fir de păr, dar celulele moarte și lipidele care îl compun formează o barieră greu de penetrat. Moleculele mici pot traversa acest strat, însă proteinele mari, precum insulina, în mod normal nu pot, explică Live Science.

Pentru a depăși obstacolul, echipa a dezvoltat un polimer sensibil la pH, denumit OP. La suprafața pielii, unde pH-ul este aproximativ 5, polimerul capătă sarcină pozitivă și aderă la acizii grași din piele, asemenea unor poli opuși ai unui magnet. În straturile mai profunde, unde pH-ul se apropie de 7, polimerul devine neutru și poate difuza prin lipide. Insulina, legată chimic de polimer, este astfel transportată prin straturi pe care altfel nu le-ar putea traversa.

Testele de laborator au arătat că OP pătrunde prin toate straturile pielii, în timp ce insulina simplă rămâne la suprafață. În modelul de șoarece cu diabet, o singură aplicare a redus glicemia la valori normale într-o oră și a menținut-o acolo timp de circa 12 ore. Totuși, efectul a necesitat o doză foarte mare, de 116 unități per kilogram, mult peste dozele uzuale la om, ceea ce ridică întrebări privind eficiența livrării transdermice.

La porci pitici diabetici, a căror piele seamănă mult cu cea umană, a fost suficientă o doză mai mică, de aproximativ 7,25 U/kg, pentru a readuce glicemia la normal. Aplicările repetate nu au provocat iritații sau inflamații. Dacă rezultatele se confirmă la oameni, gelul fără ace i-ar putea ajuta pe pacienții care se tem de injecții și ar putea îmbunătăți aderența la tratament.

Gelul încă nu este gata de utilizare umană

Efectul de 12 ore sugerează că gelul ar putea funcționa ca insulină cu acțiune prelungită pentru controlul de fond al glicemiei, însă nu ar putea corecta rapid o hiperglicemie severă, deoarece absorbția este mai lentă decât în cazul injecțiilor.

Autorii speră să adapteze polimerul și pentru alte proteine terapeutice, inclusiv agoniști GLP-1 precum semaglutida (Ozempic). Totuși, experții avertizează că mai sunt multe etape până la utilizarea clinică: studii extinse de siguranță, depunerea unui dosar IND la FDA (Administrația de Alimente și Medicamente din SUA) și teste clinice pe oameni.

„Polimerul nu a arătat efecte adverse la șoareci sau porci. Dar insulina este utilizată la oameni de zeci de ani, așa că trebuie să investigăm toxicitatea pe termen lung”, a declarat autorul principal, Youqing Shen, profesor la Zhejiang University (China).

În continuare, cercetătorii trebuie să optimizeze formula și doza, să dezvolte metode de producție la scară largă și să desfășoare studii clinice. Chiar și așa, ideea deschide o posibilă cale către un tratament fără ace împotriva diabetului.

Vă recomandăm să citiți și:

Înfiorător: Iată cât de multe lucruri știe Inteligența Artificială Google despre tine!

O moleculă anti-îmbătrânire ar putea ajuta la restabilirea memoriei în boala Alzheimer

Cercetătorii au descoperit cum se ascunde cancerul „la vedere”

O eroare a creierului ar putea explica de ce unii oameni aud voci