Astronomii au dezvăluit una dintre cele mai primitive stele descoperite vreodată

Astronomii cred că în Univers au existat trei generații de stele. Prima generație, care nu a fost încă observată direct, era formată doar din hidrogen și heliu. Soarele face parte din ultima generație, fiind compus tot din hidrogen în cea mai mare parte, dar îmbogățit cu elemente mai grele care formează și planetele, precum fierul și calciul.

La mijloc se află a doua generație, care este foarte puțin îmbogățită cu anumite elemente. Acum, cercetătorii au găsit unul dintre cele mai extreme exemple ale acestei a doua generații.

• Telescopul Webb a surprins o nebuloasă bizară în formă de creier
• Multivitaminele zilnice ar putea încetini ușor îmbătrânirea biologică

Steaua este cunoscută sub numele de PicII-503 și se află în mica galaxie pitică ultra-difuză Pictor II. Aceasta are cele mai scăzute abundențe de fier și calciu măsurate vreodată la o stea din afara Căii Lactee, având a 43.000-a parte din fierul și a 160.000-a parte din calciul găsit în Soare, scrie IFLScience.

Steaua are atât de puține elemente grele încât ar putea fi una dintre cele mai timpurii stele de generația a doua cunoscute.

„Descoperirea unei stele care păstrează fără echivoc metalele grele de la primele stele a fost la limita a ceea ce credeam că este posibil, având în vedere raritatea extremă a acestor obiecte”, a declarat autorul principal, dr. Anirudh Chiti, de la Universitatea Stanford.

Fosile stelare rare

„Cu cea mai mică abundență de fier derivată vreodată în orice galaxie pitică ultra-difuză, PicII-503 oferă o fereastră fără precedent către producția inițială de elemente într-un sistem primordial.”

Pictor II este un satelit al Căii Lactee situat la 149.000 de ani-lumină de Pământ. PicII-503 se află la periferia acestei mici galaxii. Acest fapt, combinat cu o supraabundență relativă de carbon în comparație cu elementele mai grele, sugerează modul în care a luat naștere acest obiect.

Echipa crede că părintele acestei stele nu a fost o stea uriașă din prima generație care a explodat ca o supernovă clasică, ci o supernovă de energie mai mică. În acest scenariu, majoritatea elementelor grele, cum ar fi fierul și calciul, cad înapoi pe obiectul compact (stea neutronică sau gaură neagră) format în timpul acelei explozii.

Originea stelelor bogate în carbon

Acest scenariu ar putea explica nu doar compoziția lui PicII-503, ci și originea stelelor bogate în carbon și sărace în metale care se găsesc pe orbite largi în regiunea exterioară a Căii Lactee, numită halou.

„Am observat un rezultat al primei producții de elemente într-o galaxie primordială, ceea ce este o observație fundamentală!”, a explicat Chiti. „De asemenea, face legătura clară cu semnătura pe care am văzut-o la stelele cu cea mai mică metalicitate din haloul Căii Lactee.”

„Descoperiri ca aceasta sunt arheologie cosmică, scoțând la iveală fosile stelare rare care păstrează amprentele primelor stele ale Universului”, a declarat Chris Davis, director de program NSF pentru NOIRLab.

Studiul este publicat în jurnalul Nature Astronomy.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O migrație masivă de stele s-a întâmplat în galaxia noastră în urmă cu miliarde de ani

Una dintre cele mai mari stele cunoscute și-a schimbat culoarea. Este aceasta pe cale să explodeze?

Telescopul Hubble a surprins ultima suflare a unei stele aflate pe moarte

Oamenii de știință au surprins un fenomen misterios în jurul unei stele moarte