Un nou studiu ne duce mai aproape de aflarea originii inelelor lui Saturn

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu ne duce mai aproape de aflarea originii inelelor lui Saturn. Un studiu care simulează trecutul lui Saturn sugerează că inelele sale s-ar fi format în urma destrămării unei luni ipotetice, denumită „Chrysalis”, în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani.

Se crede că Saturn s-a format la circa 10 milioane de ani după apariția Soarelui, la scurt timp după gigantul gazos Jupiter. Multă vreme s-a presupus că și inelele sale distinctive, alcătuite din particule de rocă și gheață, s-au format în aceeași perioadă, acum aproximativ 4,5 miliarde de ani.

• Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?
• Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani

Situația s-a schimbat însă odată cu sosirea sondei Cassini-Huygens la Saturn, în 2004. Corpurile stâncoase din Sistemul Solar sunt, în general, acoperite de praf acumulat în timp. Dacă inelele lui Saturn ar fi atât de vechi, ele ar trebui să fie încărcate cu praf. Observațiile de aproape au arătat însă contrariul: inelele sunt surprinzător de „curate”, fiind compuse în proporție de aproximativ 98% din gheață de apă.

„Este aproape imposibil să obții ceva atât de curat. Gândește-te la inele ca la covorul din casă. Dacă ai un covor curat, nu trebuie decât să aștepți și praful se va așeza pe el. Același lucru ar trebui să se întâmple și cu inelele”, a explicat Sascha Kempf, de la Universitatea din Colorado Boulder (SUA), autor principal al unui studiu din 2023 care a încercat să determine vârsta inelelor.

Suntem cu un pas mai aproape de aflarea originii inelelor lui Saturn

Pentru a explica misterul originii inelelor lui Saturn, au fost propuse mai multe ipoteze. Una dintre ele susține că inelele sunt mult mai tinere decât se credea și s-au format în urma distrugerii unei luni, Chrysalis, care ar fi fost sfâșiată de forțele mareice după ce s-a apropiat prea mult de planetă.

Într-un nou studiu prezentat la Lunar and Planetary Science Conference 2026 din Texas, cercetătorii au analizat mai atent această ipoteză, folosind modele pentru a verifica dacă Chrysalis ar fi putut genera masa și compoziția necesare pentru formarea inelelor.

Echipa a simulat astfel de evenimente de distrugere mareică, presupunând că Chrysalis era comparabilă ca masă cu Iapetus și avea o structură diferențiată: un nucleu stâncos (silicat) și o manta de gheață. Modelele au arătat că scenariul este plauzibil.

Explicația nu este definitivă

Conform simulărilor, Chrysalis ar fi trecut suficient de aproape de Saturn încât forțele mareice să smulgă material din mantaua de gheață, fără a distruge complet nucleul stâncos. Majoritatea fragmentelor de rocă ar fi rămas în corpul principal, în timp ce gheața s-ar fi dispersat.

Particulele de gheață s-ar fi împărțit în două categorii: unele ar fi fost aruncate în spațiu, iar altele ar fi rămas pe orbită, formând treptat inelele lui Saturn. La scurt timp după acest eveniment, inelele ar fi fost probabil mult mai masive și mai spectaculoase decât cele observate astăzi, scrie IFL Science.

Ulterior, interacțiunile gravitaționale cu lunile mari ale lui Saturn, precum Titan, ar fi eliminat până la 70% din masa inițială a inelelor, reducându-le la forma actuală.

Concluzia cercetătorilor este că destrămarea mareică a unei luni precum Chrysalis ar putea explica atât masa, cât și compoziția actuală a inelelor.

Totuși, aceasta nu este o explicație definitivă. O altă ipoteză sugerează că inelele s-au format odată cu planeta, dar par mai „tinere” deoarece nu acumulează praf atât de ușor pe cât se credea. Studiile viitoare ar putea căuta urme ale impacturilor fragmentelor rezultate pe numeroasele luni ale lui Saturn, pentru a confirma sau infirma acest scenariu.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii au descoperit semnalele radio „imposibile” ale pulsarilor

Fizicienii au descoperit ceva ce se poate deplasa mai repede decât lumina

Astronomii au făcut o descoperire surprinzătoare despre radiația întunecată

O galaxie în care se formează stele emite vânturi cu viteze de peste 3 milioane de kilometri pe oră