Astronomii au descoperit semnalele radio „imposibile” ale pulsarilor. Astronomii au descoperit că stelele neutronice care se rotesc extrem de rapid aflate în centrul pulsarilor pot emite unde radio nu doar de la poli, ci și din regiunile periferice. Descoperirea contrazice ideea acceptată timp de decenii conform căreia pulsarii emit radiație doar din apropierea suprafeței și a polilor.
Pulsarii sunt un tip de stele neutronice formate atunci când stele masive își epuizează combustibilul nuclear și colapsează. Rezultatul este un obiect incredibil de dens, o linguriță de materie ar cântări aproximativ 10 milioane de tone pe Pământ. Colapsul generează și câmpuri magnetice extrem de puternice și accelerează rotația stelei până la sute de rotații pe secundă, uneori chiar 700.
Când aceste stele emit radiație de la poli, fasciculele se rotesc odată cu ele, asemenea unui far cosmic. De aici vine și numele de „pulsar”. Ritmul lor de rotație este atât de precis încât pot fi folosiți ca niște „ceasuri” cosmice extrem de exacte.
Astronomii au descoperit semnalele radio „imposibile” ale pulsarilor. Echipa de cercetare a analizat observații radio provenite de la aproximativ 200 de pulsari care se rotesc foarte rapid (așa-numiții pulsari de milisecundă) și le-a comparat cu date din domeniul razelor gamma. Rezultatul: în jur de 33% dintre acești pulsari emit unde radio din două sau mai multe regiuni diferite, nu doar de la poli. Prin comparație, doar 3% dintre stelele neutronice care se rotesc mai lent prezintă astfel de emisii suplimentare.
Mai mult, impulsurile radio provenite din regiunile mai îndepărtate coincid cu exploziile de raze gamma detectate de Telescopul Spațial Fermi al NASA. Acest lucru sugerează că ambele tipuri de radiație provin din aceleași zone periferice, nu doar din apropierea polilor.
„Faptul că detectăm semnale atât de la suprafața stelei, cât și din zona periferică a câmpului său magnetic arată că aceste obiecte sunt mult mai complexe decât credeam”, a explicat Simon Johnston, de la agenția australiană CSIRO.
Cercetătorii au concluzionat că pulsarii de milisecundă emit unde radio atât aproape de poli, cât și dintr-o structură numită „current sheet”, o regiune îndepărtată, formată din particule încărcate, care se rotește odată cu steaua, dincolo de influența directă a câmpului magnetic.
Această zonă era deja cunoscută ca sursă a radiației gamma, iar corelarea cu undele radio indică o origine comună.
Descoperirea ar putea explica și de ce unii pulsari au semnale radio „fragmentate” sau neobișnuite. Modul în care îi observăm depinde de orientarea lor față de Pământ: putem detecta semnale de la poli, din current sheet sau din ambele regiuni, scrie Space.com.
Un efect important al acestei descoperiri este că pulsarii de milisecundă ar putea fi mai ușor de detectat decât se credea anterior. Deoarece undele radio sunt emise într-un interval mai larg de direcții, nu mai este necesar ca fasciculul să fie perfect aliniat cu Pământul.
Acest lucru este util pentru proiecte care folosesc pulsari pentru a detecta unde gravitaționale (oscilații ale spațiu-timpului). Totuși, cercetătorii încă nu înțeleg pe deplin cum pot fi generate impulsuri radio la distanțe atât de mari de steaua neutronică și de mediul extrem din jurul ei.
„Înțelegerea originii acestor semnale este esențială pentru a folosi pulsarii ca instrumente de precizie”, a declarat Michael Kramer, de la Institutul Max Planck pentru Radioastronomie (Germania).
Rezultatele studiului au fost publicate în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Astronomii au detectat dovezile de la coliziunea dintre două planete
Oamenii de știință ar fi descoperit un mineral complet nou pe Marte
Un semnal fără precedent detectat în Marea Mediterană a fost asociat cu găurile negre supermasive
Misiunea DART dezvăluie că asteroizii aruncă „bulgări de zăpadă cosmici” unii în alții