Telescopul care ar putea dezvălui jumătatea „lipsă” a Universului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

AtLAST este telescopul care ar putea dezvălui jumătatea „lipsă” a Universului. Un nou telescop condus de cercetători europeni ar putea cartografia „jumătatea ascunsă” și plină de praf a Universului, folosind în același timp energie fără combustibili fosili.

Dacă ai privit vreodată Calea Lactee pe cerul nopții, probabil ai observat că pare încețoșată. Această „ceață” este praf cosmic, prezent în special în regiunile centrale ale galaxiilor, care blochează o mare parte din lumină. Din acest motiv, aproximativ jumătate din lumina emisă de galaxii rămâne „ascunsă”.

Pentru a „vedea” prin aceste regiuni, astronomii folosesc telescoape submilimetrice, care detectează radiații între undele radio și cele infraroșii. Fără aceste telescoape, imaginea noastră despre Univers ar fi foarte incompletă.

„Fără observații în submilimetru, avem o imagine foarte părtinitoare a Universului. Pierdem tocmai regiunile cele mai ascunse de praf”, a explicat Claudia Cicone, de la Universitatea din Oslo (Norvegia).

Telescopul care ar putea dezvălui jumătatea „lipsă” a Universului

În ultimele decenii, instrumente precum Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) din Chile au permis explorarea acestor zone. Acum, comunitatea științifică vrea să meargă mult mai departe prin proiectul Atacama Large Aperture Submillimeter Telescope, un telescop uriaș cu o antenă de 50 de metri, mult mai mare decât orice instrument submilimetric construit până acum.

AtLAST este telescopul care ar putea dezvălui jumătatea „lipsă” a Universului. Proiectul se află în faza de dezvoltare numită AtLAST2, care va continua până în 2028 și implică cercetători din Europa, Chile, Africa de Sud, Canada, Taiwan, Thailanda, Noua Zeelandă, Japonia și SUA. Scopul este testarea tehnologiilor și planificarea unei funcționări cât mai sustenabile.

„În prezent vedem doar vârful aisbergului”, a spus Cicone. O mare parte din gazul și praful rece care formează galaxiile rămâne invizibilă.

Noul telescop ar acționa ca o „cameră cu unghi larg” pentru Univers. Dacă ALMA funcționează ca un microscop extrem de puternic, AtLAST ar putea cartografia rapid regiuni uriașe ale cerului, observând suprafețe de până la 16 ori mai mari decât Luna pe cer într-o singură observație.

Pentru a realiza acest lucru, telescopul ar avea o structură impresionantă: o antenă principală de 50 de metri, o oglindă secundară de 12 metri și o greutate totală de aproximativ 4.400 de tone. Ar urma să fie amplasat lângă ALMA, în deșertul Atacama, la peste 5.000 de metri altitudine, unde aerul este extrem de uscat și transparent, scrie Phys.org.

Un telescop sustenabil

Un aspect important al proiectului este sustenabilitatea: telescopul ar funcționa exclusiv pe energie regenerabilă, combinând solarul cu sisteme de stocare și chiar recuperarea energiei la frânare, similar unui vehicul hibrid.

„Ne dorim să folosim energie aproape zero-carbon, inclusiv pentru producția materialelor”, a explicat Cicone.

Prin aceste observații, AtLAST ar putea descoperi milioane de galaxii ascunse în praf cosmic, structuri de gaz rece care alimentează formarea stelelor și chiar componente invizibile ale atmosferei solare. În unele estimări, ar putea identifica până la 50 de milioane de galaxii în doar 1.000 de ore de observații.

Datele ar ajuta la înțelegerea evoluției Universului, a materiei întunecate și a energiei întunecate, dar și a „materiei lipsă” care încă nu a fost detectată în jurul galaxiilor.

În plus, telescopul ar putea studia molecule precursoare ale vieții și procesele de formare a stelelor și planetelor în norii moleculari.

Cercetătorii spun că cele mai importante descoperiri ar putea fi chiar cele neașteptate: fenomene tranzitorii sau necunoscute, vizibile doar în acest tip de lumină. Proiectul este gândit pentru o durată de viață de aproximativ 50 de ani, cu instrumente care pot fi modernizate în timp.

Vă recomandăm să citiți și:

Sonda spațială TESS a NASA a descoperit un sistem ciudat de exoplanete

Creierul astronauților păstrează amintirea gravitației chiar și după luni în spațiu

O nouă stare bizară a materiei s-ar putea ascunde în interiorul planetelor Uranus și Neptun

Obiecte necunoscute ar putea orbita planeta Uranus, sugerează noi observații