Roverul Perseverance a ajuns în „Vestul Sălbatic” și a descoperit unele dintre cele mai vechi roci de pe Marte

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Roverul Perseverance al NASA a părăsit craterul Jezero de pe Planeta Roșie și a făcut o pauză pentru un „selfie” în ceea ce cercetătorii au numit metaforic „Vestul Sălbatic” marțian, în timp ce analizează unele dintre cele mai vechi roci de pe Marte.

Misiunea Perseverance a fost până acum un succes important. Deși problema aducerii mostrelor pe Pământ încă rămâne nerezolvată, după ce misiunea Mars Sample Return a fost anulată anul acesta, roverul continuă să colecteze roci interesante, să le șlefuiască pentru analiză și să le depoziteze în tuburi speciale pentru viitoare recuperări.

Perseverance a aterizat în craterul Jezero pe 18 februarie 2021, într-o zonă aleasă special pentru potențialul ei științific.

„Am ales craterul Jezero deoarece imaginile din orbită arătau o deltă, dovadă clară că un lac mare a umplut odinioară acest crater. Un lac este un mediu potențial locuibil, iar rocile de deltă sunt ideale pentru a conserva urme ale unei posibile vieți antice. După o explorare detaliată, am reconstituit istoria geologică a craterului, inclusiv fazele sale de lac și râu”, a explicat Ken Farley, cercetător la Caltech și om de știință al misiunii.

Ce descoperiri a făcut Perseverance pe Marte?

În această zonă, roverul a descoperit dovezi că Jezero a fost cândva un lac antic, acum aproximativ 3,6 miliarde de ani. Mai mult, într-o rocă supranumită „Cheyava Falls”, au fost identificate posibile biosemnături, indicii care ar putea sugera existența unor forme de viață, deși acest lucru nu este confirmat.

După această etapă, roverul a continuat ascensiunea către marginea craterului, urcând aproximativ 500 de metri altitudine în doar trei luni și jumătate. Acum se află într-o zonă numită „Lac de Charmes”, unde cercetătorii pot studia roci extrem de vechi, aflate în afara craterului, scrie IFL Science.

„Această regiune din afara marginii lui Jezero va fi un loc esențial pentru a căuta rocile vechi ale planetei și materialele modificate de impactul care a format craterul”, a transmis NASA anterior.

În această nouă locație, roverul a realizat și celebrul său „selfie”. Deși pare o fotografie clasică, imaginea este de fapt compusă din 61 de cadre realizate de camera WATSON, aflată la capătul brațului robotic. Brațul nu apare în imagine deoarece se mută între cadre, iar fotografiile sunt ulterior îmbinate.

„Pentru a păstra camera în aceeași poziție și a realiza toate cadrele, brațul trebuie să se miște mult. Poate dura până la o oră întreagă pentru a face un astfel de selfie complet”, a explicat Vandi Verma, de la Jet Propulsion Laboratory.

Roverul Perseverance a descoperit unele dintre cele mai vechi roci de pe Marte

Roverul Perseverance a descoperit unele dintre cele mai vechi roci de pe Marte. Pe lângă selfie, roverul a capturat și o panoramă a zonei, oferind o privire asupra peisajului numit „Vestul Sălbatic” de pe Marte. Acolo, cercetătorii au analizat aflorimentul „Arathusa”, considerat unul dintre cele mai vechi tipuri de rocă investigate în cadrul misiunii.

„Văd în această imagine expuneri excelente ale celor mai vechi roci pe care le vom studia în această misiune”, a spus Ken Farley. El a observat diferențe clare între rocile rotunjite din prim-plan și structurile mai ascuțite (posibil inclusiv un dig vulcanic), o intruziune de magmă solidificată.

În continuare, echipa misiunii intenționează să exploreze zona „Gardevarri”, unde au fost identificate roci bogate în olivină, formate din magmă răcită. Aceste studii ar putea oferi indicii despre trecutul geologic al planetei Marte, inclusiv dacă planeta a avut un ocean de magmă și cum ar fi putut deveni, în trecut, potențial locuibilă.

Vă recomandăm să citiți și:

Roverul Curiosity a descoperit ingredientele-cheie pentru viață pe Marte

Majoritatea planetelor ar putea fi prea aride pentru viață. Ce avantaj secret are Pământul?

Fără precedent: NASA pregătește o misiune de capturare a unui telescop pe orbita Pământului

O hartă 3D masivă cu 47 de milioane de galaxii ar putea descifra secretul energiei întunecate