Niște stele ciudate arată ca și cum ar fi „mâncat” planete

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Astronomii au întrebări în legătură cu un grup de stele foarte ciudate, care arată ca și cum ar fi „mâncat” planete.

Dintre mii de stele studiate, șase pitice roșii s-au evidențiat prin prezența unui element chimic neobișnuit în atmosferele lor. În mod normal, acest element ar fi trebuit să fie distrus de mult în interiorul stelelor, în condițiile extreme de acolo. Prezența lui sugerează că aceste stele ar fi „mâncat” planete asemănătoare cu Pământul.

• Cometa interstelară 3I/ATLAS dezvăluie o chimie bizară dincolo de Sistemul Solar
• De ce căscăm atunci când spunem „Tatăl Nostru”? Știința explică ce se întâmplă în timpul rugăciunii!

„Am descoperit că unele dintre stelele pitice roșii pe care le-am studiat conțineau litiu, un element chimic care nu ar trebui să fie acolo. Chiar și o cantitate mică de litiu iese în evidență foarte clar în aceste stele, ca și cum ai arunca vopsea pe o pânză albă”, spune astronomul Robin Jeffries, de la Universitatea Keele (Marea Britanie).

În spațiu, „scenele crimei” rareori includ și „corpurile”. Atunci când stelele înghit planete, dovezile sunt de obicei distruse împreună cu „victima”. Din acest motiv, astronomii caută indicii mai subtile: urme chimice, comportamente neobișnuite ale stelelor și alte semnale rămase în urmă. Această investigație are chiar un nume special: necroplanetologie, explică ScienceAlert.

Ce este necroplanetologia?

De obicei, necroplanetologia le este aplicată stelelor moarte sau aflate pe moarte, ale căror straturi externe expandate fac mai ușoară detectarea unor astfel de urme. Însă piticele roșii nu sunt stele la final de viață. Sunt mici, reci și slabe luminos, ceea ce le face să ardă combustibilul mult mai lent decât stelele mai masive. Soarele are o durată de viață de aproximativ 10 miliarde de ani, dar piticele roșii pot trăi de la zeci de miliarde până la trilioane de ani.

La vârsta actuală a Universului, 13,8 miliarde de ani, nicio pitică roșie nu și-a încheiat ciclul de viață natural. Totuși, aceste stele au o caracteristică importantă: distrug rapid litiul. Asta înseamnă că dacă litiul apare în atmosfera unei pitice roșii, acesta probabil a ajuns acolo recent, un posibil indiciu că steaua a „consumat” material planetar.

Jeffries și echipa sa au analizat date din sondajul spectroscopic Gaia-ESO, care a colectat informații despre compoziția chimică a mii de stele din Calea Lactee. Ei au studiat roiuri stelare, deoarece stelele dintr-un roi se formează din același nor de gaz și au compoziții chimice similare.

Acest lucru este important, deoarece piticele roșii își pierd rapid litiul în tinerețe. Așadar, la vârstele analizate, orice litiu rămas ar fi trebuit deja să dispară. Din 318 pitice roșii analizate care ar fi putut arăta semnătura litiului, șase aveau cantități mult mai mari decât era de așteptat.

Niște stele arată ca și cum ar fi „mâncat” planete. Cât de întâlnit este fenomenul?

Cercetătorii au eliminat apoi alte explicații posibile. Nu era vorba de stele tinere care ar fi intrat recent în roi, deoarece mișcarea și culoarea lor arătau că aparțin de grupurile respective. Nici activitatea neobișnuită a stelei nu putea explica fenomenul, deoarece aceste stele erau printre cele mai lente în rotație din grupurile lor.

Singura explicație rămasă era că litiul fusese adăugat recent din exterior. Modelele cercetătorilor arată că semnalul observat ar corespunde cu absorbția recentă a materialului planetar.

Se știe că planetele stâncoase sunt frecvente în jurul piticelor roșii, iar unele dintre aceste stele își pot „devora” propriile planete. Calculele sugerează că ar fi fost necesară dispariția a aproximativ trei până la zece mase terestre de material pentru a produce semnalul observat.

Aceasta este una dintre cele mai clare „dovezi circumstanțiale” pentru acest tip de fenomen.

Nu este însă clar cât de frecvent se întâmplă. Cele șase stele din 318 sugerează că aproximativ 2-3% dintre piticele roșii ar putea „consuma” planete, dar acest procentaj depinde de cât timp rămâne litiul detectabil în atmosferă. Dacă dispare rapid, fenomenul ar putea fi mult mai comun, dar mai greu de surprins.

Unii astronomi cred că astfel de episoade ar putea fi frecvente în etapele timpurii ale formării sistemelor planetare, când gravitația „joacă pinball” cu planetele tinere.

Descoperirea sugerează că piticele roșii ar putea oferi o nouă metodă de a studia acest proces și dinamica formării sistemelor stelare.

Cercetarea a fost publicată în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Vă recomandăm să citiți și:

Visul călătoriilor interstelare rapide începe să se clatine: Mai sunt găurile de vierme considerate posibile?

Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost

Cel mai comun tip de planetă din galaxie s-ar putea să nu semene deloc cu Pământul

China este prima țară din lume care trimite „embrioni artificiali umani” în spațiu. Care este scopul misiunii?