Sonda Tianwen-2 a Chinei ar fi ajuns la cvasi-luna Kamo‘oalewa. Care e următorul pas al misiunii?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sonda chineză Tianwen-2 pare să fi ajuns la cvasi-luna Kamo‘oalewa, după o călătorie de aproximativ un an. Dacă misiunea își va atinge obiectivele, aceasta ar putea aduce pe Terra primele mostre de pe acest corp ceresc neobișnuit, oferind indicii importante despre originea sa și despre istoria timpurie a Sistemului Solar.

Deși Pământul are un singur satelit natural, Luna, există și câțiva asteroizi care par să orbiteze planeta. În realitate, aceștia se deplasează în jurul Soarelui pe orbite asemănătoare cu cea a Pământului, motiv pentru care sunt numiți cvasi-sateliți (sau cvasi-luni). Până în prezent au fost identificate cel puțin opt astfel de obiecte.

Cel mai interesant dintre ele este Kamoʻoalewa, cunoscut și sub denumirea 469219 sau 2016 HO3. Cu o lungime estimată între 45 și 60 de metri, acesta urmează o orbită extrem de stabilă și nu se îndepărtează niciodată la mai mult de zece ori distanța dintre Pământ și Lună. Totuși, este greu de observat deoarece se află foarte departe și, uneori, apare pe cer în direcția Soarelui.

Analizele spectroscopice recente sugerează că Kamoʻoalewa ar putea fi format din fragmente desprinse de pe Lună în urma impactului unor asteroizi. Simulările dinamice și studiile asupra craterelor susțin această ipoteză, însă cercetătorii au nevoie de mostre pentru a o confirma, notează IFL Science.

Ce este Kamo‘oalewa și ce misiune are sonda Tianwen-2?

„Cvasi-satelitul Kamoʻoalewa a fost considerat un posibil fragment ejectat de pe suprafața Lunii în urma unui impact, pe baza dovezilor spectroscopice, ulterior susținute de simulări dinamice și ale proceselor de formare a craterelor”, se arată într-un studiu dedicat acestui obiect.

„Dacă există într-adevăr o populație numeroasă de obiecte apropiate de Pământ provenite de pe Lună, acestea ar putea face legătura dintre cercetările selenare și cele asupra asteroizilor, oferind informații despre modul în care se formează craterele și îmbunătățind modelele privind originea obiectelor apropiate de Terra”, adaugă autorii.

Tianwen-2 a fost lansată pe 29 mai 2025 și are o misiune complexă: să studieze îndeaproape asteroidul, să colecteze mostre, să le aducă pe Pământ și apoi să-și continue călătoria spre cometa 311P din centura principală de asteroizi.

„Misiunea Tianwen-2 va îndeplini mai multe obiective printr-o singură lansare, inclusiv survolul asteroidului 2016 HO3, colectarea și returnarea de mostre, precum și survolul cometei 311P din centura principală”, a explicat Agenția Spațială Națională a Chinei înaintea lansării.

Instituția a subliniat și importanța științifică a asteroidului: „Perioada sa orbitală este foarte apropiată de cea a Pământului și păstrează informații originale din primele etape ale Sistemului Solar. Este o ‘fosilă vie’ pentru studierea compoziției inițiale a materialelor, a procesului de formare și a evoluției Sistemului Solar.”

Sonda Tianwen-2 ar fi ajuns la cvasi-luna Kamo‘oalewa. Ce va face acolo?

Sonda Tianwen-2 ar fi ajuns la cvasi-luna Kamo‘oalewa. Deși autoritățile chineze nu au confirmat oficial apropierea sondei de Kamoʻoalewa, totul indică faptul că aceasta a început deja manevrele pregătitoare pentru colectarea probelor. Misiunea este însă dificilă, deoarece asteroidul se rotește foarte rapid, efectuând o rotație completă în doar 28,3 minute. Această viteză sugerează că este un bloc compact de rocă, nu un conglomerat de bolovani, ceea ce face prelevarea mostrelor mult mai complicată.

Conform planului misiunii, sonda va cartografia mai întâi suprafața asteroidului și va identifica locul optim pentru prelevare. Ulterior, își va sincroniza rotația cu cea a asteroidului și va coborî un braț robotic pentru a colecta material. Capsula cu mostre ar urma să se desprindă de sondă în apropierea Pământului și să aterizeze până la sfârșitul anului 2027. După această etapă, Tianwen-2 își va continua drumul spre cometa 311P, unde este așteptată să ajungă abia în 2035.

Vă recomandăm să citiți și:

La scară mare, Universul ar trebui să arate la fel în toate direcțiile, dar nu o face. De ce?

Infrastructura învechită a NASA nu face față lansărilor Artemis. Suma astronomică de care are nevoie agenția americană!

Cele mai grave extincții ale Pământului ar fi fost declanșate din spațiu, spun oamenii de știință

A fost confirmat! Cât de bătrân este cel mai vechi crater de impact din lume?