„Looksmaxing”: Ce sunt serviciile care promit să „măsoare” frumusețea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Serviciile online care analizează trăsăturile feței și recomandă intervenții estetice transformă nesiguranțele legate de aspect într-o piață profitabilă. Promovate prin TikTok și YouTube sub limbajul „științei” și al „autoperfecționării”, aceste platforme susțin că frumusețea poate fi măsurată și optimizată, notează The Guardian.

Danielle, în vârstă de 37 de ani, fost model, a apelat la Qoves după ce doi ani de șomaj i-au afectat încrederea în sine. Pentru 330 de dolari, a primit un raport de 30 de pagini care i-a evaluat inclusiv forma urechilor și „feminitatea” trăsăturilor. Printre recomandări s-au numărat rinoplastia, blefaroplastia, implanturile de bărbie și pomeți, dar și microblading, fillere și injecții cu Botox.

„Cred că standardul pe care l-am dobândit pentru ceea ce este frumos este imposibil de atins fără să cheltuiești mii de dolari”, a spus Danielle.

Femeia consideră că un aspect mai atractiv ar putea avea inclusiv avantaje profesionale. Qoves susține că persoanele atrăgătoare sunt tratate mai bine în contexte precum spitalele sau tribunalele și că au șanse mai mari să obțină locuri de muncă și venituri mai mari. Cercetările confirmă parțial existența așa-numitului „efect de halou”, prin care oamenii atrăgători sunt percepuți drept mai inteligenți și mai sociabili.

Însă specialiștii pun sub semnul întrebării fundamentul științific al acestor servicii. Dr. Mitch Brown, cercetător în psihologia atracției, avertizează că studiile existente sunt prea eterogene pentru a permite stabilirea unor standarde universale de frumusețe.

„Nu cred că știința este suficient de clară pentru a face asta. Aș sfătui pe oricine să fie prudent”, spune el.

Un alt risc este impactul asupra sănătății mintale. Dr. Tracy Vaillancourt, profesor de psihologie la Universitatea din Ottawa, avertizează că astfel de servicii pot fi deosebit de nocive pentru persoanele cu dismorfie corporală, tulburări alimentare sau stimă de sine scăzută.

„În cele din urmă, vor exista implicații asupra sănătății mintale și va fi vorba despre comparația socială: să nu te simți niciodată suficient de bun și să nu simți că ai realizat vreodată suficient”, spune cercetătoarea.

Criticii atrag atenția și asupra lipsei de transparență a algoritmilor, precum și asupra riscului ca aceștia să reproducă standarde eurocentrice de frumusețe. În loc să reducă nesiguranțele, analiza permanentă a feței le poate amplifica, transformând trăsături niciodată problematizate într-o listă de „defecte” care trebuie corectate.

Vă recomandăm să citiți și:

Când cei dragi te ignoră: cum să scapi de anxietate fără să devii rece sau defensiv

Cum îi influențează calitatea aerului pe pacienții cu artrită reumatoidă?

Trucul ingenios prin care un profesor i-a prins pe studenții care își făceau lucrările folosind AI

De ce doare atât de mult să fii ignorat și cum poți depăși această experiență