Un sistem stelar rar emite semnale radio la fiecare opt minute. Cercetătorii de la filiala Universității Curtin (SUA) a Centrului Internațional de Cercetare în Radioastronomie (ICRAR) au asociat impulsuri radio misterioase cu un sistem stelar neobișnuit, format dintr-o stea moartă, care se rotește o dată la opt minute, și o stea asemănătoare Soarelui.
Un sistem stelar rar emite semnale radio la fiecare opt minute. Sistemul, denumit GPM J071507−114153, este alcătuit din două stele care orbitează una în jurul celeilalte: o pitică albă, nucleul dens rămas după moartea unei stele, și o stea de tip G, similară Soarelui nostru.
Este pentru prima dată când sunt detectate impulsuri radio provenite de la o pitică albă aflată pe orbită în jurul unei stele asemănătoare Soarelui. Până acum, astfel de semnale fuseseră observate în principal în sisteme care conțin pitice roșii, stele mai mici și mai reci.
Cele două stele fac parte dintr-o categorie mai largă de obiecte astronomice numite tranzienți cu perioadă lungă (LPT), care emit semnale radio ce apar și dispar la intervale de câteva minute sau ore. Aproximativ 12 astfel de sisteme au fost descoperite de la identificarea primului exemplar încoace de către aceeași echipă ICRAR, în 2021. Astronomii încă încearcă să înțeleagă natura acestora.
Deși mai multe sisteme LPT descoperite anterior conțin o pitică albă și o altă stea, nu era clar care dintre cele două genera impulsurile radio.
„Este pentru prima dată când impulsurile sunt suficient de clare pentru a observa deplasarea piticei albe pe orbita sa în jurul stelei însoțitoare. Astfel, știm că semnalele provin dintr-o regiune apropiată de pitica albă sau chiar de la aceasta”, a explicat autorul principal al studiului, dr. Sam McSweeney, cercetător la Observatorul SKA, care a făcut descoperirea în perioada în care lucra la filiala Curtin a ICRAR.
Pentru a confirma și înțelege mișcarea piticei albe, echipa a analizat peste 100 de ore de date radio la Centrul de Supercalcul Pawsey.
Natasha Hurley-Walker, coautoare a studiului, a explicat că impulsurile emise de pitica albă le-au permis cercetătorilor să identifice erupții stelare pe steaua asemănătoare Soarelui, fenomene similare celor care produc aurorele de pe Pământ.
În plus, astronomii au observat pitica albă deplasându-se în spatele unei regiuni cu un câmp magnetic puternic, cel mai probabil o protuberanță stelară, adică o structură mare de plasmă care erupe de la suprafața unei stele.
„Este uimitor că, folosind undele radio, putem detecta furtunile de pe o stea aflată la peste 5.000 de ani-lumină distanță”, a declarat cercetătoarea.
Echipa ICRAR a identificat sistemul în timpul unei ample observații a Căii Lactee, realizate cu radiotelescopul MWA (Murchison Widefield Array), care acoperă regiunea galaxiei vizibilă din Australia. Ulterior, cercetătorii au folosit radiotelescopul MeerKAT din Africa de Sud pentru a-i determina poziția exactă, relatează EurekAlert.
După localizarea sistemului LPT cu ajutorul radiotelescoapelor, observațiile în lumină vizibilă realizate de Observatorul W. M. Keck din Hawaii au confirmat asocierea acestuia cu o stea de tip G.
Radiotelescoapele MWA și MeerKAT sunt precursoare ale viitoarelor instrumente ale Observatorului SKA: SKA-Low, din Australia, și SKA-Mid, din Africa de Sud.
„Dacă reușim deja să facem asemenea descoperiri cu ajutorul radiotelescoapelor precursoare, imaginați-vă câte alte sisteme stelare vom putea identifica și cât de detaliat le vom putea observa semnalele după finalizarea telescoapelor SKAO”, a spus McSweeney.
Studiul a fost publicat în revista Nature Astronomy.
Test de cultură generală. Din ce este făcută planeta Uranus?
Oamenii de știință au găsit dovezi ale apei primordiale la marginea Sistemului Solar
Roverul Perseverance tocmai a realizat cea mai lungă călătorie pe o altă lume
Astronauții chinezi au înregistrat cea mai scăzută temperatură atinsă vreodată