Planeta gigantilor

Unii analisti de formatie juridica au avansat, de pilda, ideea ca, in acest secol, forma de organizare corporatista – cu actionari, consiliu de administratie, directori si „officers” de tot soiul – ar fi mai profitabil sa cedeze progresiv locul unor modalitati mai simple de organizare, in speta societatilor cu raspundere limitata. Acestea, ideale pentru afacerile mici si mijlocii, au avantajul ca sunt mult mai flexibile decat corporatiile: au mai putine niveluri de management, au nevoie de mai putine acte pentru infiintare si functionare, iar situatia lor contabila e mult mai simplu de urmarit.

In plus, SRL-urile ar putea evada mai repede din cadrul culturii de business de stil american, care privilegiaza atat de mult rolul consilierilor juridici si al avocatilor. Toate marile corporatii sunt acum prinse in interminabile procese, intentate fie de angajati, fie de consumatori, fie de concurenti, fie de organismele comerciale internationale; iar aceste procese le storc anual de milioane de dolari, varsate fie ca despagubiri catre reclamantii lor, fie ca onorarii pentru casele de avocatura.

• Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu…
• Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?

Concluzia este ca, in secolul XXI, vor mai aparea foarte putine corporatii noi, intreprinzatorii urmand sa opteze pentru business-uri de mai mica anvergura. Surdina ce trebuie pusa, totusi, unor astfel de viziuni provine din ciclicitatea implacabila a economiei. Perioadele creative, de expansiune, in care firmele mici si dinamice, proaspat aparute, angajeaza oameni si impun trenduri noi pe piata, alterneaza intotdeauna cu cele de consolidare si concentrare, unde se inoveaza mai putin, dar peisajul se schimba cantitativ: pestii mari ii inghit sistematic pe cei mici, castigurile de productivitate se reflecta in restructurari de personal, iar dintre pestii mari ajung sa supravietuiasca doar cei mai puternici.

Adio, sefi si carte de munca
Alti analisti au vazut chestiunea dintr-o perspectiva mai larga, afirmand ca forma de organizare corporatista este prin ea insasi generatoare de coruptie si ca trebuie inlocuita cu structuri mai transparente si mai prietenoase din punct de vedere social. Nu putini sunt cei care propun ca forma corporatista sa fie inlocuita fie de un soi de cooperative unde angajatii sa-si aleaga singuri directorii, fie de societati non-profit, ori chiar de intreprinderi de stat.

In fine, exista si previziunea potrivit careia plictisul legat de relatiile dintre angajatori si angajati va disparea incetul cu incetul. Relatiile de munca s-ar pulveriza astfel, asa dupa cum tendinta mai veche a companiilor de a-si face singure toata treaba – de la aprovizionarea cu materii prime si productie, pana la distributie – a fost inlocuita in ultimii ani de outsourcing.

Corporatie, cooperativa sau SRL, intreprinderea viitorului ar urma atunci sa contracteze pur si simplu proiecte de la firme sau specialisti care lucreaza pe cont propriu, printr-un fel de sistem de licitatii electronice, iar prestatorii respectivi – un futurolog i-a numit e-lanceri, dupa freelancerii din prezent – ar urma sa colaboreze cu mai multe companii deodata.

Ceea ce se numeste azi cariera ar disparea, intrucat persoana care se specializeaza intr-un domeniu ar inceta sa-si mai faca un ideal din urcarea treptelor ierarhice in cadrul unei corporatii, preferand sa se concentreze asupra competentei proprii. Asadar, cum asezam echipa in teren? Cat priveste organizarea interna a corporatiei viitorului, acesta e probabil domeniul care, la ora actuala, concentreaza cele mai multe incercari teoretice ale expertilor in management.