Home » Știință » Planeta gigantilor

Planeta gigantilor

Publicat: 23.08.2007
Un text glumet care circula pe internet sustine ca exista cateva indicii sigure dupa care se recunoaste un cetatean al Americii corporatiste: sta la acelasi birou de patru ani, rastimp in care a lucrat pentru trei companii diferite; nu iese din casa fara sa-si ia discheta cu CV-ul; e intuneric si cand vine, si cand pleaca de la lucru; cand primeste o sarcina de serviciu, e deja cu ea in intarziere; afla de la CNN ca va fi concediat; salariile celor din consiliul de administratie al companiei sale sunt mai mari decat bugetele anuale reunite ale tarilor din lumea a treia.

Multinationala in locul statului
Anii urmatori au reprezentat, intr-adevar, epoca fuziunilor si a achizitiilor: banci, corporatii de media, grupuri industriale au constatat ca era mult mai rentabil sa fuzioneze cu concurentii sau sa-i inghita, decat sa se lupte cu ei. Fuziunea Daimler-Benz cu Chrysler, a grupului Thyssen cu Krupp, a bancii Citicorp cu Travelers, a MCI Communications cu WorldCom au fost la vremea lor fascinante pentru presa si pentru analistii economici.

In primul rand, era vorba de tranzactii de miliarde de dolari, care creau niste giganti mondiali cu o forta economica fara termen de comparatie in istorie; numai in 1997, s-au incheiat fuziuni si achizitii in valoare totala de 1.600 miliarde de dolari. In al doilea rand, dimensiunea grupurilor proaspat formate a atras atentia analistilor asupra faptului ca marile companii private, intrate sau nu in jocul fuziunilor, au ajuns sa concentreze mai multa avutie decat state intregi.

Presa constata cu stupefactie in 1998 ca General Motors avea o cifra de afaceri mai mare decat produsul national brut al Danemarcei, Exxon decât cel al Norvegiei si Toyota decât cel al Portugaliei. Expansiunea corporatiilor in deceniul trecut s-a datorat tendintei statelor de a privatiza cat mai mult din ceea ce pana atunci se aflase in monopolul lor, cu intentia de a scapa de niste treburi pe care nu mai aveau nici bani, nici chef sa le administreze.

Intre 1990 si 1997, guvernele au vandut catre sectorul privat active de 513 miliarde de dolari, din care 215 miliarde numai in Uniunea Europeana. Faptul ca si-au cedat din avere a insemnat insa, in timp, pentru statele vanzatoare o pierdere de autoritate, iar unii economisti au inceput sa vorbeasca despre un nou model de organizare ierarhica a lumii, unde, in loc de state, legea o vor face multinationalele.

In anii ’90, forta unei companii a inceput sa se masoare dupa capacitatea ei de a se extinde si de a cuceri piete noi, domenii in care pana atunci nu intrase, tehnologii pe care pana atunci nu le incercase. Din punct de vedere geografic, loc era destul: tarile din Europa de Est abia asteptau investitii straine, America Latina ii primise bine pe investitorii din nord, iar Asia inghitise si continua sa inghita banii unui Occident entuziast fata de ritmul in care cresteau „economiile in curs de dezvoltare” de aici. Politic si juridic vorbind, tratatele si initiativele care demolau treptat barierele vamale pregateau bine terenul pentru investitii in toate zonele importante.

Si gulerele albe se sifoneaza
Elanul privatizarilor si al fuziunilor a costat, insa, suficient de mult pentru a-i determina pe directorii marilor companii sa taie din cheltuieli pe orice cale. In folosul eficientei, s-au facut concedieri masive (de pilda, fuziunea companiilor farmaceutice Glaxo si Wellcome a insemnat numai in primul an desfiintarea a 7.500 de locuri de munca – o zecime din personal) si, tot in folosul eficientei, companiile au inceput sa-si transfere productia in tarile unde costul fortei de munca era indeajuns de redus si materia prima indeajuns de ieftina ca sa le asigure economii rezonabile. 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O fabrică de topoare din obsidian, veche de peste un milion de ani, descoperită în Etiopia
O fabrică de topoare din obsidian, veche de peste un milion de ani, descoperită în Etiopia
Dalmațienii se nasc fără pete. Cum și de ce apar petele dalmațienilor?
Dalmațienii se nasc fără pete. Cum și de ce apar petele dalmațienilor?
Mumia unui „băiat de aur” a dezvăluit cât de minuțioase erau ritualurile egiptenilor antici
Mumia unui „băiat de aur” a dezvăluit cât de minuțioase erau ritualurile egiptenilor antici
Cu un pas mai aproape de baterii reciclabile pentru telefoanele mobile. Ce au descoperit cercetătorii?
Cu un pas mai aproape de baterii reciclabile pentru telefoanele mobile. Ce au descoperit cercetătorii?
Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut
Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut
Securiștii lui Jivkov împușcau la vânătoare urșii din România cu mitraliera Kalașnikov
Securiștii lui Jivkov împușcau la vânătoare urșii din România cu mitraliera Kalașnikov
De ce scria Leonardo da Vinci în sens invers?
De ce scria Leonardo da Vinci în sens invers?
Strugurii ar putea crește rezistența la razele ultraviolete, arată un studiu
Strugurii ar putea crește rezistența la razele ultraviolete, arată un studiu
Ce sunt vulcanii noroioși?
Ce sunt vulcanii noroioși?
Robotul care se poate topi și apoi solidifica, la fel ca în Terminator, tocmai a fost creat
Robotul care se poate topi și apoi solidifica, la fel ca în Terminator, tocmai a fost creat
Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”
Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”
Misterul unui val de decese la copii, dezlegat după 80 de ani
Misterul unui val de decese la copii, dezlegat după 80 de ani
Cât hidrogen verde produce Europa? Continentul ar fi cel mai mare producător
Cât hidrogen verde produce Europa? Continentul ar fi cel mai mare producător
Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat atunci când unul dintre iubiţii ei, spion, i-a încredinţat nişte documente secrete
Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat atunci când unul dintre iubiţii ei, spion, ...
Volumul „Melancolia” al lui Mircea Cărtărescu, lansat la Stockholm
Volumul „Melancolia” al lui Mircea Cărtărescu, lansat la Stockholm
„Nori” ciudați și misterioși apar în continuu în Bahamas, iar nimeni nu știe de ce
„Nori” ciudați și misterioși apar în continuu în Bahamas, iar nimeni nu știe de ce
Un expert susține că deversarea apei radioactive de la Fukushima în ocean este cea mai bună soluție
Un expert susține că deversarea apei radioactive de la Fukushima în ocean este cea mai bună soluție
Oamenii au salvat vidrele de mare din Alaska de la dispariție, însă lupii au învățat să le vâneze
Oamenii au salvat vidrele de mare din Alaska de la dispariție, însă lupii au învățat să le vâneze