Armata secolului XXI

Insa, dintr-un motiv foarte simplu, doar anumite unitati vor fi inzestrate cu astfel de armuri: depasirea limitelor si imbunatatirea anumitor performante ale corpului omenesc (imunitatea la diverse munitii, sistem automat de tintire, conectare directa la computerele si programele de lupta, cresterea fortei fizice etc.) vor fi dublate de acceptarea limitelor sistemelor electro­mecanice (expunerea la armele EMP si HERF, pierderea agilitatii, aparitia unei logistici greu de intretinut etc.). Casca multifunctionala Senzorii si detectorii de monitorizare-localizare, instalatiile de amplificare si prelucrare a sunetului si imaginii, sistemul de tintire automata si cel de comunicatii, interfata cu mecanismele cibernetice sau aceea cu computerele de lupta sunt numai o parte dintre elementele care vor fi integrate in casca soldatului. Deja exista mai multe experimente militare vizand constructia unei arme automate – eventual bazate pe laser – care sa fie implantata in casca.

De asemenea, designerii incearca legarea sistemelor de vizualizare din casca de un mecanism de tintire automata ce va fi folosit de mai multe arme-prototip. Acest mecanism va transmite imagini direct in casca. Soldatul va putea amplasa arme in mai multe locatii, pe care le va controla apoi prin intermediul castii. In prezent, prototipul unei asemenea arme, OICW (Objective Individual Combat Weapon), este folosit de US Army. Cel mai probabil, tot in casca vor fi amplasati si senzorii care vor moni­to­riza starea generala a soldatului. Acesti senzori inteligenti vor informa, in timp real, comandantii despre cati oameni sunt apti de lupta, ce subordonati sunt potriviti fizic si psihic pentru diverse operatiuni si cat timp mai au combatantii pana sa ajunga la epuizare. Casca va cuprinde si o minicamera video care va inregistra si va transmite apoi comandantilor perspectiva audio-video a fiecarui soldat.

• Un nou studiu arată în ce anotimp sunt bărbații cel mai fertili
• Test de cultură generală. Care parte a corpului uman nu are niciun scop biologic?

Foto: Guliver/Science Photo Library, Reuters, Mediafax

FACTS

Efectul pulsului electromagnetic este dat de razele gamma extrem de intense si scurte care rezulta in urma exploziei. La 30.000 de metri altitudine, aceste raze intra in coliziune cu electronii din moleculele de aer si ii ejecteaza printr-un proces numit Compton Scattering. Acestia lovesc, la randul lor, alti electroni ejectati si creeaza un efect de cascada, care da nastere la aproximativ 30.000 de electroni pentru fiecare raza gamma. La altitudine mica, efectele produse de EMP sunt orizontale si limitate. De exemplu, o bomba nucleara de o megatona poate produce un efect EMP pe o suprafata de numai 8 kilometri patrati, in timp ce la mare altitudine efectele se pot intinde si pe 100 de kilometri patrati.

7 supertehnologii militare ale secolului XXI
Sistemul HEL (High-Energy Laser) – va fi unul de lasere orbitale cu o putere de ordinul gigawatilor, activat prin intermediul a cinci sateliti militari. HEL Sistem va putea ataca absolut orice tinta din aer, din apa sau de pe uscat. El va monitoriza o arie de 800 de mii de kilometri patrati si va putea interveni in orice zona de conflict de pe glob in mai putin de 4 minute. SEOW (Solar Energy Optical Weapon) – va fi un sistem de sateliti-oglinzi care vor focaliza radiatiile solare si le vor redirectiona catre orice tinta. Capacitatea de distrugere a acestei arme va fi relativ limitata datorita difuziei optice; totusi SEOW va fi o arma redutabila (si extrem de ieftina) impotriva echipamentelor electronice.

Totodata va putea fi folosita pentru controlul meteo. OCV (Orbital Combat Vehicle) – va fi o nava spatiala de razboi capabila sa desfasoare operatiuni de supravegere, spionaj sau atac. OCV va fi, foarte probabil, cel mai folosit mijloc de anihilare a satelitilor orbitali. Nava va fi echipata exclusiv cu arme laser de inalta precizie. GLASS (Global Area Strike System) – va fi un sistem defensiv ce va incorpora sistemul HEL, armele cinetice (KEW) si un vehicul transatmosferic (TAV). HEL va garanta acuratetea tintirii, in timp ce armele KEW vor lansa proiectile cu o mare putere de distrugere. Datorita vehiculului TAV, care se preconizeaza a fi extrem de rapid, dar foarte scump, GLASS va fi folosit doar in cazul unor operatiuni speciale. HPMW (High Power Microwave Weapon) – va fi, probabil, urmasa directa a armelor HERF sau a bombelor EMP.

Ea va fi capabila sa atace orice tinta din aer, din apa sau de pe sol si va avea un grad de distrugere si letalitate ce va putea fi reglat manual. HPMW va putea anihila fie o singura tinta electronica, fie toate aparatele electrice, pe o suprafata de 1.000 de kilometri patrati. De asemenea, HPMW va avea capacitatea de a distinge intre tinte umane si tinte electronice si va putea „decide” daca incarcatura pe care o va trage va afecta doar una din cele doua categorii de tinte, sau pe amandoua. OCV Mothership – sub acest concept va fi dezvoltat primul port-crucisator spatial. Nava-mama va fi dotata cu arme laser, cinetice, HPM si cu rachete nucle­are. Capacita­tea ei de andocare va fi de 100 de OCV-uri (nave de razboi).

Port-crucisatorul va putea interveni extrem de rapid in orice zona de conflict spatial (din intreg sistemul nostru solar) sau de pe Terra. GIMS (Global Information Management System) – va fi un sistem format din sateliti orbitali si senzori terestri care va manipula pe scara redusa fenomenele meteorologice. Se preconizeaza ca GIMS va fi capabil sa produca in mai putin de 10 minute absolut orice fenomen meteorologic, ceea ce va face din acest sistem o componenta obligatorie atat a operatiunilor defensive, cat si a celor ofensive. GIMS va putea – prin intermediul unei furtuni puternice, de exemplu – sa anihileze un atac aerian, sa faca nefunctionale sistemele de comunicatii sau sa rupa orice legatura intre unitatile terestre si satelitii si armele de pe orbita.

Oamenii se lupta unii cu altii dintotdeauna. Datorita abilitatii de a-si transmite unii altora cunostintele – mai ales gratie scrisului –, arta razboiului a fost codificata si se studiaza de mii de ani. Asemenea artistilor, si razboinicii au descoperit, de-a lungul mileniilor, mai multe adevaruri general-valabile. In acelasi timp, insa, fiecare natiune are specificul ei militar, bazat pe propria istorie si experienta in domeniu. Iar razboiul este un fenomen ce implica in primul rand oameni si, din acest motiv, nu poate fi stereotipizat.

Fiecare conflict este diferit, deoarece si circumstantele in care se produce, si indivizii care participa sunt diferiti de fiecare data. Cum va arata armata secolului XXI? Va fi una robotizata, de cyborgi, de computere sofisticate de lupta si de supersoldati? Va avansa tehnica atat de mult, incat combatantii nu vor mai cunoaste moartea? Pornind de la nivelul tehnologiei si al tacticilor existente si luand in calcul tendintele de evolutie a conflictelor moderne, haideti sa descoperim impreuna raspunsurile la aceste intrebari.

Era computerelor de lupta
„Razboaiele sunt purtate dintr-o cauza anume si cu un anumit scop. Chiar daca, de cele mai multe ori, adevaratele cauze si scopuri raman ascunse, ele sunt determinate de oameni, nu de tehnologie. Tehnologia doar face misiunea combatantilor mai usoara. Prin intermediul ei, ne gasim si ne omoram mai repede.” Gen. Colin Powell, seful Statului Major al US Army in timpul operatiunii „Furtuna in desert” din Irak (1991), in prezent secretar de stat SUA Daca o buna parte din secolul XX a fost definita, sub aspectul strategiei militare a marilor puteri, de tendinta proliferarii armelor de distrugere in masa, sfarsitul Razboiului Rece – trecerea de la bipolarism la multipolarism in sistemul relatiilor internationale – a facut ca majoritatea puterilor militare sa se indrepte catre o abordare calitativa a armelor si echipamentelor specializate.

Astfel, la sfarsitul secolului XX, s-a lansat provocarea inventarii si construirii unor arme cat mai precise si eficiente. Expresia acestei noi tendinte consta in implementarea celor mai moderne tehnologii electronice in echipamentele militare. Majoritatea strategilor si analistilor militari apreciaza ca viitorul razboaielor va fi dominat de campuri de lupta electronice, iar performantele armatelor secolului XXI vor fi strans legate de dezvoltarea computerelor, robotilor si senzorilor ultrasensibili, care vor juca un rol decisiv in conflictele urmatorilor 100 de ani.

In prezent, cea mai moderna si performanta armata din lume, US Army, foloseste rachete de croaziera superinteligente, infanteria este echipata cu aparate radio digitale, computere si night vision (moduri performante de a vedea noaptea), beneficiaza de conectare permanenta la satelit, iar tancurile folosesc un sistem computerizat de tintire, radare performante care detecteaza unitatile de pe pamant la fel de bine ca pe cele din aer, si aparate de prelucrare a imaginii. Computerele de lupta dezvaluie cu exactitate locatia inamicului, iar informatiile sunt transmise cu usurinta catre centrele de comanda, prin intermediul unor sisteme de comunicatii computerizate.

Astfel, artileria sau atacurile aeriene sunt directionate mult mai precis, rapid si usor de catre centrele de comanda. Computerul si aparatele electronice performante au devenit parte comuna a razboiului modern, ele fiind integrate in casti, arme, vehicule si echipamente de lupta. Fondurile imense investite de marile puteri in computerele de lupta fac ca acestea din urma sa devina din ce in ce mai performante. Cand sunt legate printr-o retea de comunicatie, ele ofera utilizatorului avantaje strategice considerabile. De exemplu, cand unitatile de lupta isi transmit locatia, computerele ofera asupra situatiei de pe campul de lupta o perspectiva mult mai ampla decat cea care ar putea fi surprinsa de ochiul uman (chiar si prin intermediul celui mai eficient binoclu).

In viitorul apropiat, datorita computerelor de lupta, sistemului GPS si echipamentelor sofisticate de comunicatii audio-video la care este conectat, un comandant – chiar plasat la sute de kilometri distanta – va vedea in timp real harta locului unde se desfasoara operatiunea si va cunoaste cu exactitate atat pozitia tuturor soldatilor sai, cat si pe cea a inamicilor. In functie de situatia din teren, programele de lupta ale computerelor vor analiza toate posibilitatile adversarului si vor planifica, in cateva secunde, mai multe operatiuni alternative, pe care le vor expune comandantului in functie de consecintele pe care acestea le pot produce. Comandantul nu va face altceva decat sa aleaga varianta optima propusa de computer si sa ordone aplicarea ei.