Tradiţia Nikon – episodul VII

Chiar şi înainte să lanseze pe piaţă primul său aparat SLR, Nikon  F, Nippon Kogaku K.K. s-a preocupat să ofere fotografilor oportunitatea de a-şi practica pasiunea chiar şi în situaţii deosebite – spre exemplu, sub apă. De aceea, în 1956 compania japoneză a lansat sub numele Nikon Marine prima carcasă subacvatică pentru aparatul foto rangefinder Nikon S2. În următorii ani, carcasa Nikon Marine a fost modificată pentru a putea fi utilizată împreună cu toate modelele rangefinder Nikon. De asemenea, pentru a oferi fotografilor pasionaţi mai multe posibilităţi, Nikon a lansat obiective subacvatice speciale.

Puţină lume ştie povestea interesantă a primului aparat produs de Nikon ce putea fi folosit sub apă fără a mai fi necesare carcase sau alte elemente de protecţie. Istoria lui începe cu un personaj cunoscut în întreaga lume: naturalistul Jacques-Yves Cousteau. Francezul era preocupat la finalul anilor ‘50 de fotografierea vieţii submarine şi avea nevoie de o soluţie tehnică viabilă prin care să-şi realizeze dorinţa. Exploratorul s-a lovit în scurt timp de problema inexistenţei opticii necesare unui astfel de aparat. De aceea, Cousteau a apelat la Nikon, compania japoneză angajându-se să se implice în dezvoltarea unui aparat subacvatic.

În 1960, cele două părţi au anunţat succesul colaborării lor, urmarea fiind lansarea pe piaţa franceză a aparatului Calypso. Numele camerei foto era cel purtat şi de faimoasa navă de cercetare a lui Jacques-Yves Cousteau, denumită după nimfa Calypso din mitologia greacă. Aparatul foto a continuat să fie vândut sub acest nume în Paris până în 1962, când Nikon a decis să preia complet producţia, pe care mutat-o în Japonia. Din 1963, acest aparat avea să poarte numele Nikonos, fiind aproape identic cu originalul Calypso.

Camera Nikonos 1 a fost lansată pe piaţă în august 1963 la un preţ de 28.500 de yeni, fiind foarte bine primită în numeroase industrii. Ea a fost lăudată şi de pasionaţii fotografiei subacvatice, dar şi de  specialiştii implicaţi în cercetarea universitară, în inginerie civilă şi în ştiinţele oceanelor. Aparatul putea fi folosit până la adâncimea de 50 de metri şi rezista la temperaturi de până la -20 de grade Celsius.

De asemenea, Nikonos era cel mai uşor şi mai compact aparat subacvatic de pe piaţă, neavând nevoie de carcase suplimentare sau de sigilii care să-l protejeze împotriva apei. Dimensiunile reduse făceau camera foto uşor de folosit, iar rezistenţa la presiune, coroziune şi  umiditate făceau din Nikonos o cameră „all-weather”, ideală nu doar sub apă, ci şi în condiţiile dificile  întâlnite uneori pe uscat.

Încadrarea se făcea printr-un vizor special, însemnat cu dimensiunile cadrului în funcţie de lungimea focală utilizată şi avea corecţie paralaxă. Obiectivul de kit era un Nikkor UW-35mm f/2.5.

Nikonos 1 a fost produs până în anul 1968, când a fost lansată cea de-a doua versiune a modelului. Această serie de aparate rezistente la apă a continuat până în anii ‘90, când Nikon a produs singurul său SLR subacvatic, Nikonos 5.

Puteţi afla mai multe informaţii despre Nikon de pe site-ul comunităţii nikoniştilor, www.nikonisti.ro