Prima pagină Cultura

Reinventarea frumusetii in secolul XX

Dan-Silviu Boerescu Cecilia Stroe | 04.02.2007 | ● Vizualizări: 384

Idealul de frumusete a oscilat in veacul trecut precum actiunile la bursa: in special datorita influentei presei si a industriei de divertisment, conceptul a suferit atatea modificari, incat astazi nu se mai poate vorbi cu precizie de etaloane, canoane sau standarde ferme.

Totul este supus imprevizibilului, ca singura lege a gustului public, sau depinde arbitrar de necesitatile de marketing & PR care apar, la un moment dat, in industria de divertisment.

Mata Hari, triumful burticii senzuale
Incontestabil, femeia care a marcat debutul secolului XX a fost controversata Mata Hari. Controversata nu doar din punct de vedere politic (condamnata la moarte pentru spionaj si executata de francezi in contextul propagandistic al primului Razboi Mondial, cazul ei este periodic redeschis, iar sentinta violent contestata), ci si din perspectiva estetica. Socotita cea mai seducatoare aparitie mondena a epocii, ea a starnit multiple pasiuni, desi, la o privire critica a unui barbat de azi, Mata nu pare a se califica intre splendorile retro. Burtica ei generoasa, de pilda, ar putea fi considerata acum un obstacol de netrecut in configurarea unei cariere sociale de succes, insa, pe atunci, simpla expunere, in mod repetat, in public, a unui petec de piele (atù profesional pentru o dansatoare, nu?) reusea sa excite pana la isterie hoardele de barbati inflacarati de perspectiva unei aventuri neconventionale, la limita exoticului. In egala masura, insa, expunerea crea si inevitabile frustrari, ceea ce conducea la reactii adverse de o ferocitate fara seaman, astfel incat prea putini au fost cei scandalizati la aflarea vestii ca vedeta a fost condamnata pentru „spionaj“. Cazul aminteste tulburator de reactiile unor altminteri pasnici cetateni bucuresteni la mineriada din iunie 1990, pentru care orice blonda platinata si dotata cu minijupa, eventual cu ochelari de soare, care se intampla sa treaca prin zona Pietei Universitatii, devenea o posibila simpatizanta legionara, fiind semnalata in consecinta – pentru o corectie imediata – ortacilor.

Brigitte Bardot: „Si Dumnezeu a creat femeia“
Inainte, mult inainte de a deveni cea mai cunoscuta activista pentru drepturile animalelor, frantuzoaica fatala a anilor ’50-’60 a daramat majoritatea tabuurilor legate de sex in cinematografie sau in presa de tip tabloid. Posesoarea unui trup perfect, ea a fost, la 18 ani (in 1952), prima Bikini Girl, pentru ca, patru ani mai tarziu, sa joace rolul principal in cel mai indraznet film al epocii –
Si Dumnezeu a creat femeia –, al regizorului Roger Vadim (o perioada, sotul ei). Din distributie nu au lipsit sanii, fundul si picioarele sale de legenda, puse sa joace in toate rolurile posibile.

Marilyn: JFK stia de ce
Mai intai a fost Norma Jean Baker, o blonda vopsita destul de banal. Apoi, a pozat pentru un calendar la fel de banal, dar in ipostaze nud. Pe cand Hugh Hefner cauta o coperta pentru primul numar al revistei PLAYBOY („Entertainment for Men“), a dat din intamplare peste vechiul ei set de poze, l-a cumparat (pentru doar cateva sute de dolari) si l-a publicat. Succesul a venit instantaneu, iar Marilyn Monroe a devenit cunoscuta drept cea mai frumoasa femeie din lume, ipostaza la care a contribuit si pictorul Andy Warhol, care i-a reprodus imaginea intr-un tablou ce a pus pe jar estetii, dar a bucurat simplii consumatori de pop art. Ca si la Mata Hari, nimeni nu parea dispus sa observe burtica. Cat despre strabism, nici macar nu se punea problema. Drogurile, incurcaturile cu Mafia si aventura cu charismaticul dar mult prea prezidentiabilul John Fitzgerald Kennedy i-au alimentat labilitatea psihica, „ajutand-o“ sa se sinucida.

Voluptoase vs. anorexice
Spre sfarsitul anilor ’50, Hugh Hefner decide sa introduca in PLAYBOY, pe langa celebritatile care alimentau copertile, si fete frumoase dar anonime, inventand conceptul de Playmate sau de „Girl Next Door“. Astfel, publicatia care devenise deja cel mai important magazin pentru barbati decide sa ofere o sansa si splendorilor care, in ciuda potentialului fizic remarcabil, lancezeau degeaba „prin vecini“.

Treptat, idealul de frumusete tip Playmate este standardizat (blonda, 90-60-90), insa abaterile de la aceasta regula nescrisa nu fac decat sa o potenteze picant. Concomitent, fotoeditorii lui Hefner se lanseaza intr-o vanatoare de celebritati si, rand pe rand, pe coperta PLAYBOY si in pictorialele sale din ce in ce mai nude apar cele mai cunoscute femei din lume, de la Brigitte Bardot la Bo Derek, ori de la Catherine Deneuve la Raquel Welch. Aceasta din urma, mizand pe sanii ei fantastici, dublati de o silueta fara cusur (1,67 m, 54 kg, 96-61-91), ajunge sa intruchipeze, pentru multa vreme, idealul universal de frumusete, dovada stand si cele peste 2.000 de coperte care ii sunt consacrate de revistele din toata lumea. Desi se parea ca planturoasele se vor impune definitiv, anii ’70-’80 cunosc, sub presiunea crescanda a catwalk-ului si a defilarilor marilor creatori de moda, o rasturnare spectaculoasa. In locul superdotatelor, apar „femeile-ogar“, anorexicele, care sfideaza, costeliv, formele generoase. Bustul devine ceva absolut simbolic, fesele se aplatizeaza, aspectul general este de femeie subnutrita. Astfel, in anii ei de glorie, 1966-1970, britanica Twiggy ajunsese sa cantareasca – la 1,67 m – un pic peste 40 kg. Moda a durat aproape trei decenii, ultima celebritate „skinny“ fiind o alta englezoaica, Kate Moss, ceva mai bine reprezentata 3D: 1,70 m, 47,6 kg, 83-58-88.

La un moment dat, lumea a inceput sa-si doreasca iarasi sa poata exclama arghezian: „Vreau sa te pipai si sa urlu: este!“, asa ca, pe la inceputul anilor ’90, o noua generatie de modele incepe sa se lanseze: Elle MacPherson, Christy Turlington, Naomi Campbell si, mai ales, o nemtoaica mai degraba zdravana decat gratioasa, o adevarata Walkirie, Claudia Schiffer.

Minunile chirurgiei estetice
Medicina a reusit (vezi cazul lui Cher) sa redefineasca frumusetea in doar cateva decenii, dupa ce natura & cultura lucrasera la acest concept cateva mii bune de ani. Practic, in ziua de azi, nu mai exista la Hollywood sau aiurea vedeta feminina trecuta de 3-4-5 decenii de existenta/cariera pentru care injectiile antirid cu botox sa nu reprezinte o rutina la fel de banala ca spalatul pe dinti.

Foto: Hepta, Red Dot


FACTS


Frida Kahlo, limbajul plastic al trupului


O frumusete paradoxala, la limita urateniei sau a acelui „cumul savant de imperfectiuni“ clamat de eseistii englezi din secolul al XVII-lea, a reprezentat-o pictorita Frida Kahlo. Fiica a unui emigrant evreu, dar beneficiind, din partea mamei, de o puternica ascendenta hindusa, „impodobita“ cu sechelele unui accident rutier petrecut in adolescenta, patimasa bruneta l-a sedus pe faimosul pictor Diego Rivera cu aerul ei semet, subliniat inclusiv de deloc timida ei mustacioara. (Edward Norton o implora pe iubita lui, Salma Hayek, interpreta Fridei in filmul realizat in 2003, sa se rada, explicandu-i ca astfel jocul ei va fi mai credibil si, in acelasi timp, asigurand-o ca pe plan personal relatia lor erotica nu va avea nimic de suferit.)
In ciuda feluritelor dezavantaje de ordin fizic, artista impresiona prin lipsa de inhibitii a limbajului ei corporal, caruia ii cadeau victime nu doar barbatii, ci si nu putine femei. Pe cantareata Chavela Vargas, de pilda, a sedus-o – coup de foudre – in timpul unui tango lesbian executat intr-un local, la chiar prima lor intalnire.


Brigitte Bardot


A fost prima vedeta care a aparut topless sau descheiata provocator la slit pe copertele unor reviste. Frumusetea incepea, astfel, sa fie omologata oficial fara a se mai recurge la accesorii (sau alibiuri) vestimentare.


Josephine Baker


Cantareata americana de culoare a devenit celebra pentru modul savant in care-si doza expunerea nuditatii pe scenele pariziene sau in materialele publicitare (afise, coperte de discuri etc.). Ea a fost, practic, o pioniera in domeniul PR-ului de vedeta, intuind just valoarea aluziilor sexuale in cadrul unui mesaj de tip comercial, lucru subliniat si de linia curajoasa a tinutelor ei, create de Christian Dior.


Marketing de produs, numele tau e Madonna


Constituie, poate, cea mai mare reusita a PR-ului (post)modern din showbiz. Se ia o fata oarecare, fara nici o prejudecata de ordin artistic sau sexual, disponibila la efort, perseverenta si vag atragatoare (in fapt, o miniona destul de vulgara); se porneste industrial masinaria de creat imagine si respectiva este transformata sui generis in diva pop, sex icon si brand universal. Sociologic vorbind, operatiunea a inregistrat un succes incredibil, demonstrand ca, pe baza unui plan serios de marketing, frumusetea poate fi reinventata din mai nimic.


Marile italience: Loren, Lollobrigida, Cardinale


Reactia Europei la mitul Marilyn este una pe masura si vine, mai ales, din Italia, care promoveaza o tripleta de femei pentru care nu se inventasera pana atunci calificative suficient de expresive. Cele trei – Sophia Loren, Gina Lollobrigida si Claudia Cardinale – sunt brunete, foarte bine facute (inalte, cu sani proeminenti si picioare carnoase), cu parul negru ca taciunele si pielea maslinie, intruchipand perfect idealul de frumusete mediteranean. Joaca in filme debordand de senzualitate, uneori abordand subiecte controversate (de pilda, Ciocciara, in care Sofia Loren joaca rolul mamei unei adolescente violate, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, de catre niste soldati aliati) si devin sex simboluri unanim acceptate.


Pam, sau Nicoleta?


Pusi (Pamela) sau incredibil de naturali (Nicoleta, care, la Miss World din 1999, a fost descalificata in semifinala, fiind suspectata de implanturi mamare), sanii raman arma cea mai teribila a unei femei. Felul in care, la finalul secolului trecut, o femeie comunica mai mult sau mai putin empatic cu lumea depindea sine qua non de circumferinta. Triada 90-60-90 devenea 100 plus-60-90, unul dintre rezultate fiind cele 11 coperti PLAYBOY ale Pamelei sau cele (deocamdata)
4 ale Nicoletei (despre ai carei sani fabulosi ziaristii se intreaba daca „vorbesc intre ei“).

Tag-uri: Mata Hari | Brigitte Bardot |