Mitul dinozaurilor transilvaneni, confirmat de cercetatori

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

De curand insa, geologul si biologul Vlad Codrea de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, alaturi de paleontologul Pascal Godefroit, au descoperit mai multe urme fosile ale dinozaurului numit Zalmoxes shqiperorum, un dinozaur ierbivor care a trait in urma cu circa 65-70 de milioane de ani pe teritoriul Transilvaniei.

Cei doi au comparat ramasitele cu cele ale unui Rhabdodon, cea mai apropiata ruda a lui Zalmoxes shqiperorum, ale carui urme fosile au fost descoperite in Franta si Spania. „Putem spune, cu siguranta, ca este vorba de un dinozaur pitic. Daca un Rhabdodon masura, in medie, circa 4,3 metri, Zalmoxes depasea cu putin lungimea de doi metri”, declara Codrea. Analizele oamenilor de stiinta a dus la clasificarea dinozurului pitic in clasa iguanodonilor, clasa ai carei reprezentati putea depasi chiar si lungimea de 15 metri.

• Ce faci dacă liftul în care te afli cade în gol?
• Criza gazului provocată de conflictul din Orientul Mijlociu obligă milioane de familii din Asia să gătească…

Alaturi de Zalmoxez, au fost descoperite mai multe specii, toate prezentand acelasi trasaturi genetice: Magyarosaurus dacus, o replica in miniatura a brontozaurilor, Strutiosaurus transilvanicus, specie de ankylozaur cu corpul acoperit complet de oase minuscule, Telmatosaurus transylvanicus, dinozaur cu cioc de rata, precum si cateva specii de dinozauri carnivori – Velociraptorinae indet, Euronychodon sau Paronychodon.

Cercetatorii sunt de acord astazi ca trasaturile unice ale dinozurilor pitici descoperiti in Transilvania, mai precis in zona Hategului, se datoreaza izolarii acestora pe o insula preistorica, numita si Insula Hateg. Aceasta s-ar fi aflat, insa, in apropierea unei zone continentale, fapt confirmat de descoperirea unui pterozaur gigant, cu o anvergura a aripilor de peste 12 metri – Hatzegopteryx thambema, considerat de specialisti drept un intrus venit exclusiv pe calea aerului.

Vlad Codrea, alaturi de colegii sai de la Universitatea Babes-Bolyai dedica aceste descoperiri memoriei baronului von Nopsca: „Sunt sigur ca baronul ar fi multumit de munca noastra. Uneori, atunci cand suntem pe teren, am strania senzatie ca se afla alaturi de noi”, declara biologul roman.

Sursa:Discovery