Persoanele credincioase au o tendinţă mai mare de a se considera dependente de pornografie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Am fost surprinşi să constatăm că timpul vizionării petrecut pe site-urile de profil nu avea niciun impact asupra percepţiei dependenţei, spre deosebire de convingerile morale puternice”, a afirmat Joshua Grubbs, coordonatorul studiului şi doctorand în psihologie la Universitatea Case Western Reserve din Cleveland.

Ascensiunea pornografiei pe internet a fost însoţită de dezbateri aprinse în legătură cu influenţa acestor materiale explicite asupra psihicului uman, din perspectiva dependenţei.

Psihologii nu au reuşit să cadă de acord asupra faptului dacă dependenţa de sex urmează aceleaşi modele utilizate pentru a descrie persoanele care fac abuz de droguri, de exemplu. Dependenţa de sex nu a fost recunoscută în ultima versiune a Manualului sănătăţii mintale editat de Asociaţia psihiatrică americană (DSM-5), astfel încât nu există un diagnostic oficial al acesteia.

Indiferent dacă dependenţa de pornografie este „reală” sau nu, Joshua Grubbs şi echipa sa de cercetători au observat că dependenţa percepută este asociată cu câteva simptome reale ale tulburărilor psihice, cum ar fi depresia, comportamentul compulsiv şi anxietatea.

Grubbs a devenit interesat de modul în care religia influenţează dependenţa de pornografie în timpul facultăţii, când unii dintre colegii săi i-au povestit despre sentimentul teribil de vinovăţie pe care îl resimţeau după ce vizionau materiale pornografice pe internet.

Ulterior, cercetătorul american a constatat că o simplă căutare după cuvintele-cheie „pornography addiction” („dependenţă de pornografie”) pe Amazon a oferit 1.200 de titluri de cărţi, jumătate dintre acestea fiind listate sub secţiunile de bibliografie religioasă şi spirituală, unele dintre volumele respective fiind dedicate unor cazuri detaliate de luptă personală cu dependenţa de sex.

În studiul publicat în Archives of Sexual Behavior, Joshua Grubbs descrie trei experimente în care a intervievat participanţii în legătură cu puterea credinţei lor, practicile religioase, pornografia online şi atitudinile morale faţă de pornografie. Autorul i-a rugat, de asemenea, pe participanţi să completeze un chestionar care să le evalueze percepţia asupra dependenţei, în care trebuiau să precizeze cât de mult erau de acord cu afirmaţii de genul „Cred că sunt dependent de pornografia pe internet” şi „Mă simt ruşinat că am vizionat pornografie online”.

La primul studiu au participat 331 de absolvenţi ai unei universităţi publice americane, la al doilea, 97 de studenţi la o universitate afiliată religios, iar la al treilea, 208 adulţi respondenţi la un sondaj online. Majoritatea participanţilor erau catolici, heterosexuali şi caucazieni. În fiecare studiu, între 26 şi 32% dintre participanţi au declarat că nu aparţineau niciunei confesiuni religioase. Totodată, studiile au exclus persoanele care nu s-au uitat la materiale pornografice în ultimele şase luni.

Concluzia studiilor a fost aceea că nu există nicio legătură între devotamentul religios al participanţilor şi timpul petrecut cu vizionarea pornografiei online. Cu toate acestea, credinţa religioasă mai puternică avea o legătură mai mare cu atitudinile morale accentuat negative faţă de pornografie, asociate cu o percepţie mai acută asupra dependenţei.

Cercetătorii consideră că aceste descoperiri i-ar putea ajuta pe terapeuţi să înţeleagă faptul că percepţia asupra dependenţei ar putea avea o legătură mai mare cu convingerile religioase decât cu obiceiurile legate de vizionarea pornografiei.

Surse: Mediafax, Universitatea Case