Misiunea Rosetta oferă informaţii surprinzătoare: apa de pe Terra nu provine din comete

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiza chimică a apei de pe cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko, în jurul căreia orbitează sonda Rosetta, din luna august, arată că aceasta conţine de trei ori mai mult deuteriu (un izotop al hidrogenului, n.r) decât hidrogen în comparaţie cu moleculele de apă de pe Terra, potrivit cercetătoarei Kathrin Altwegg, care lucrează cu datele furnizate de Rosetta, din cadrul Universităţii Berna din Elveţia.

Apa este alcătuită din doi atomi de hidrogen legaţi de un atom de oxigen. Pe Pământ, trei din 10.000 de molecule de apă conţin deuteriu, un izotop greu al hidrogenului.

În cazul în care cometa „Ciuri”, aşa cum a fost denumită de oamenii de ştiinţă, nu este un caz cu totul special, Altwegg spune că descoperirea elimină cometele din lista de posibile surse pentru apa de pe Terra, şi cel mai probabil nici substanţele organice nu au fost aduse pe Pământ de aceşti „hoinari” spaţiali.

Apa şi compuşii de carbon sunt necesari pentru apariţia şi evoluţia vieţii.

Noile rezultate fac ca asteroiziii să fie consideraţi ca surse probabile ale apei de pe Terra, deşi mini-planetele care au bombardat proto-Pământul prezentau foarte puţine dintre caracteristicile comune ale corpurilor uscate şi telurice care orbitează Soarele dincolo de Marte, în prezent.

„Este foarte posibil ca, în trecut, asteroizii să fi conţinut mai multă apă decât conţin astăzi. Ei trăiesc în vecinătatea Soarelui de 4,6 miliarde de ani”, a spus Altwegg.

Cometa „Ciuri” provine din regiunea Centurii Kuiper a Sistemului Solar, afltă dincolo de orbita lui Neptun, la o distanţă de 30 până la 40 de ori mai mare decât aceea dintre Soare şi Terra.

În urmă cu trei ani, analiza apei provenite dintr-o altă cometă din Centura Kuiper a arătat că aceasta are o semnătură similară cu cea a apei de pe Pământ.

Măsurătorile realizate în cazul cometei „Ciuri” arată un conţinut atât de ridicat de deuteriu, încât, chiar dacă doar câteva astfel de comete ar fi lovit Pământul, raportul dintre deuteriou şi hidrogen de pe Terra nu ar fi cel prezent astăzi pe planeta, potrivit lui Altwegg.

Studii anterioare au exclus cometele provenind din Norul lui Oort, o regiune şi mai îndepărtată a Sistemului Solar, la limita cu spaţiul interstelar, ca fiind sursa apei de pe Terra.

Pe de altă parte, cercetătorii au anunţat miercuri că vor continua încercările de contactare şi utilizare a robotului Philae, care a coborât pe suprafaţa cometei Ciuriumov-Gherasimenko pe 12 noiembrie, a „ţopăit” de două ori şi a ajuns în ceea ce pare a fi un crater.

Philae a funcţionat timp de două zile şi jumătate, efectuând o serie de experimente preprogramate, înainte ca bateria sa să descarce.

Cercetătorii speră că, în curând, lumina solară să cadă pe panourile solare ale robotului, iar acesta să aibă destulă energie pentru a-şi relua funcţionarea.

Rezultatele experimentelor făcute de Philae înainte de a intra în hibernare, care includ analiza chimică a unor eşantioane de materie extrase după forarea în scoarţa cometei, nu au fost încă date publicităţii.

Sonda spaţială Rosetta este primul satelit ştiinţific care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de circa un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra.

Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă.

Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de „însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: Mediafax