Câtă încredere au românii în produsele naturale şi ce fel de mâncare preferă?

„Aproximativ 90% din românii chestionaţi pentru acest studiu declară că sunt de acord sau puternic de acord cu următoarele afirmaţii:

• „Prefer să gătesc acasă, astfel încât ştiu ce pun în mâncare”
• „O hidratare sănătoasă face parte din modul meu de viaţă”
•  „Mâncărurile naturale şi organice sunt mai scumpe”
• „Sunt ceea ce mănânc” 

• Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
• Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină

se arată în studiul Global Health & Wellness al Nielsen.

Jumătate din românii chestionaţi declară că sunt dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru produsele ce au caracteristici 100% naturale şi nu conţin organisme modificate genetic, semnificativ mai mult faţă de media europeană, în ambele cazuri.

Astfel, procentul românilor care declară că lipsa organismelor modificate genetic din alimente este importantă pentru ei este semnificativ mai mare decât media europeană (60% vs. 47%), situaţie replicată şi în cazul culorilor artificiale şi a unui aspect general natural al produselor.

Pe lângă atributele ce ţin de „cât de natural” este produsul, românii declară ca fiind foarte importante pentru ei şi conţinutul scăzut de zahăr (sau lipsa totală a acestuia), precum şi conţinutul ridicat de fibre, ambele atribute plasându-se peste media europeană.

De altfel, românii plănuiesc să cumpere în următoarele şase luni mai multe fructe şi legume, apă, seminţe, iaurt şi produse din peste, semnificativ mai mult decât media europeană.

Totodată, percepţia românilor despre propria greutate este puţin peste media europeană în cazul celor care consideră că sunt supraponderali şi, în prezent, jumătate din cei chestionaţi susţin că încearcă să slăbească prin diverse metode.

La nivel global, aproape jumătate (49%) dintre respondenţii studiului Nielsen se consideră supraponderali, 50% încearcă în mod activ să piardă din greutate, iar 88% sunt dispuşi să plătească mai mult pentru produse alimentare cu proprietăţi sănătoase, într-o anumită măsură.

Potrivit studiului Global Burden of Disease din 2013, citat de Nielsen, 2,1 miliarde de oameni (aproape 30% din populaţia globală) sunt supraponderali sau obezi, iar 62% din cele 671 de milioane de persoane obeze trăiesc în ţările dezvoltate.

„Criza obezităţii şi dorinţa consumatorilor de a deveni mai sănătoşi ar putea fi factori de creştere pentru producătorii care îşi adaptează mai bine ofertele la nevoile şi dorinţele consumatorilor pentru produse alimentare mai sănătoase. Aproximativ 75% dintre respondenţii la nivel global consideră că «sunt ceea ce mănâncă», iar aproape 80% consumă în mod activ produse alimentare care ajută la prevenirea unor probleme de sănătate şi afecţiuni medicale, precum obezitate, diabet, colesterol ridicat şi hipertensiune”, arată Nielsen.

În timp ce consumatorii ar putea dori cu adevărat să ia decizii mai sănătoase, intenţiile şi comportamentele reale nu sunt întotdeauna aliniate. La nivel global, vânzările înregistrate în ambele categorii, de sănătate şi de răsfăţ, au crescut între 2012 şi 2014, dar categoriile sănătoase le-au depăşit pe cele de răsfăţ (+5%, respectiv +2%), arată Nielsen.

În aceeaşi perioadă, vânzările în categoriile semi-sănătoase au scăzut cu 1%. Categoriile sănătoase includ shake-uri pe baza de lactate, fructe, băuturi pentru sportivi, ceaiuri, legume, apă şi iaurt. Categoriile de răsfăţ includ băuturi răcoritoare carbogazoase, chips-uri şi ciocolată. Categoriile semi-sănătoase includ pâine, brânză, cereale, batoane granola, suc, floricele de porumb şi covrigei.

Vânzările produselor cu etichete precum „natural” sau „organic” au crescut cu 24%, respectiv 28%, pe parcursul celor doi ani. De asemenea, în acord cu interestul manifestat faţă de produse mai pure/naturale, vânzările de produse îndulcite în mod artificial, de tip „diet/light”, au scăzut cu 12%, în timp ce produsele îndulcite în mod natural cu stevia au crescut cu 186%. Vânzările de produse cu un conţinut de ingrediente sănătoase sunt, de asemenea, în creştere în rândul tuturor categoriilor. Vânzările la produsele ce fac referiri la conţinutul de sare (nivel scăzut sau redus de sodiu) şi adăugarea de fructe la produse au crescut, ambele, cu 7% pe parcursul ultimilor doi ani, în timp ce la produsele ce declară un conţinut redus de grăsimi sau lipsa lor au crescut cu 4%.

40% dintre respondenţii la nivel global au declarat că planifică să cumpere mai multe fructe (41%) şi legume (39%) în următoarele şase luni. În plus, un sfert planifică să cumpere mai mult peşte şi mai multe fructe de mare (25%), iaurt (24%) şi apă (23%), iar o cincime planifică să cumpere mai multe nuci şi seminţe (22%), cereale (20%), sucuri necarbonatate (20%), carne roşie şi carne de pasăre (18%).

În timp ce respondenţii intenţionează să mănânce mai sănătos în următoarele şase luni, toată lumea are nevoie să se răsfeţe uneori. Cel mai mare procentaj dintre respondenţi se aşteaptă să cumpere aproximativ aceeaşi cantitate din aproape toate categoriile, inclusiv produse de răsfăţ, precum fursecuri şi prăjituri (47%), îngheţată şi produse congelate (44%) şi chips-uri din cartof/gustări sărate (38%).

Studiul Nielsen Global Health & Wellness a adunat 30.000 de respondenţi din mediul online 60 de ţări, cu scopul de a identifica modul în care consumatorii se simt cu privire la imaginea corpului lor şi la paşii pe care îi fac pentru a deveni mai sănătoşi.

Sursa: MEDIAFAX