VIOLENŢA, parte a evoluţiei umane. Rezultatul controversat al experimentului Utah, un test macabru

“Ideea conform căreia comportamentul agresiv joacă un rol în evoluţia mâinilor umane este controversată. Mulţi sceptici sugerează că pumnul omului este o simplă coincidenţă a selecţiei naturale pentru îmbunătăţirea dexterităţii manuală. Acesta poate fi un adevăr, dar dacă este o coincidenţă, atunci e una nefericită”, afirmă profesorul de biologie de la Universitatea din Utah, David Carrier.

Oamenii au pamele şi degetele mai scurte decât cele ale maimuţelor, care sunt mult mai lungi, mai flexibile şi mai puternice.

• Peste 1,5 miliarde de oameni din întreaga lume trăiesc cu durere cronică
• Epidemie de singurătate printre părinți, dezvăluie un studiu din SUA

Pentru mult timp, aceste caracteristici au fost considerate elemenete adiţionale evoluţiei strămoşilor noştri, care prin dexteritatea mâinilor au fost capabili să confecţioneze instrumente şi să le folosească.

David Carrier împreună cu echipa nu doar argumentează că mâinele noastre au evoluat parţial datorită loviturilor cu pumnul, dar şi demonstrează că feţele strămoşilor noştri, australopitecii, au rezistat acestor lovituri.

Rezultatele acestui studiu au reieşit din experimentul următor. Echipa lui Carrier a folosit nouă cadavre ale bărbaţilor, sau mai corect, doar mâinele acestora, pe care le-au pus într-un aparat ce seamănă cu un pendul. Maşinăria permite mâinilor să se mişte până când loveşte o halteră căptuşită, care detectează forţa.

O instalaţie complexă a fost configurată pentru a permite mâinilor să lovească în trei feluri diferite. Prima opţiune este lovitura cu pumnul încleştat, iar degetul mare este blocat în jurul degetului arătător şi degetului mijlociu. Un alt exerciţiu este lovitura cu pumnul încleştat, dar degetul mare nu atinge degetele pliate. A treia opţiune prevede o lovitură cu palma deschisă pe o anumită ţintă.

După sute de lovituri şi exerciţii, cercetătorii au constatat că oamenii pot lovi în condiţii de siguranţă( 55% ) cu mai multă forţă când au pumnul încleştat şi degetul mare este strâns peste celelate degete, decât cu pumnul încleştat cu degetul mare liber.

Un alt rezultat al studiului este că o mână ar putea lovi cu de 2 ori mai multă forţă când are pumnul încleştat decât cu palma deschisă, ceea ce sugerează că mâna ar fi evoluat atât datorită uneltelor cât şi datorită luptelor.

“Dacă anatomia noastră este adaptată cu lupta, atunci trebuie să fim precauţi, instinctul de bază poate lua poziţie, mereu, asupra emoţiilor şi comportamentelor dobândite, ceea ce, deseori, nu prea are rost. Acest instinct este foarte periculos în lumea modernă”, afirmă afirmă profesorul de bilogie, David Carrier.

Sursa: Mail Online