Home » D:News » Cu cine s-a mai “corcit” Homo sapiens?

Cu cine s-a mai “corcit” Homo sapiens?

Cu cine s-a mai “corcit” Homo sapiens?
Publicat: 13.05.2010
Cercetari recente sugereaza faptul ca specii diferite de hominizi s-au incrucisat intre ele, dand nastere oamenilor actuali.

Dupa remarcabila descoperire a savantilor de la
Institutul de Antropologie Evolutionista Max Planck din Leipzig,
Germania, care au detectat in genomul uman a proportie de 1-4% de
gene provenind de la oamenii de Neanderthal, cercetatorii de la
Universitatea din Bristol, Marea Britanie, afirma ca
neanderthalienii nu sunt singurii hominizi cu care H. sapiens s-a
hibridat in cursul evolutiei sale.

Dupa opinia profesorului Joao Zilhao de la universitatea
metionata, teoria „Out of Africa” (conform careia H.
sapiens
a parasit acest continent acum cca. 100.000 de ani si
s-a raspandit prin lume) propune o poveste „prea simpla pentru a fi
adevarata”.

Mai credibil ar fi faptul ca, in cursul acestor migratii,
reprezentantii speciei H. sapiens sa se fi imperecheat si
cu indivizi din specii inrudite, dar diferite, care, ulterior, au
disparut.
Autorii unui studiu recent, realizat la Universitatea din New
Mexico, SUA, afirma ca au gasit dovezi care sustin ideeea ca
diversitatea genetica a locuitorilor Eurasiei se datoreaza
incrucisarii intre mai multe specii de hominizi.

Aceiasi cercetatori au constatat, in cazul unor populatii din
regiunea indo-pacifica, o crestere brusca a diversitatii genetice,
survenita acum cca. 40.000 de ani si care nu poate fi atribuita
incrusicarii cu oamenii de Neaderthal, deoarece acestia nu au ajuns
niciodata in aceste regiuni sudice ale planetei.

E probabil ca H. sapiens sa se fi incrucisat, in acest
caz, cu alte specii, posibili candidati fiind Homo erectus si specii inrudite cu
Homo floresiensis, un hominid de talie
mica si care locuia in insulele Indoneziei in urma cu cca. 13.000
de ani.

De-a lungul timpului, oamenii de stiinta au descoperit, in
diferite parti ale lumii, fosile de hominizi care prezinta
caracteristici „amestecate”, sugerand o imperechere
inter-specifica.
In Portugalia, a fost gasit scheletul unui copil care, dupa parerea
specilistilor, ar fi un hibrid intre H. sapiens si H.
neanderthalensis
; in China, au fost descoperite oase – cu
vechimea de 40.000 de ani – ale caror caracteristici amintesc de
mai multe speci din genul Homo, iar in Siberia, a fost
identificat, recent, scheletul unei femei (Femeia-X, cum a fost
botezata de specialistii de la Institutul Max Planck) care, dupa
parerea acestora, nu apartine nici speciei H. sapiens,
nici celei a omului de Neanderthal. Cercetatorii au reusit sa
extraga, din acest fosile, ADN care este inca in curs de
analizare.

Sursa: New Scientist

CITESTE SI:

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul